Un stil de viață sănătos compensează cu 62% predispoziția la moarte prematură

O dietă echilibrată, absența obiceiurilor proaste, activitatea fizică și alte componente ale unui stil de viață sănătos pot compensa influența genelor care îi scurtează durata. În același timp, un stil de viață nesănătos are un impact negativ asupra longevității, indiferent de genetică, scrie Naked-Science.

Speranța de viață este influențată atât de gene, cât și de stilul de viață. Printre factorii care sunt luați în considerare în mod obișnuit în această privință se numără consumul de tutun și de alcool, dieta, cantitatea și calitatea somnului, precum și disponibilitatea și intensitatea activității fizice. Potrivit unui studiu recent, atenția acordată acestor aspecte poate prelungi viața, iar neatenția o poate scurta, indiferent dacă o persoană are sau nu o predispoziție genetică la moarte timpurie.

O echipă internațională de oameni de știință a inclus în studiu 353.742 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, ale căror date au fost introduse în UK Biobank între 2006 și 2010 și care au fost urmărite până în 2021. Rezultatele, care sugerează că un stil de viață sănătos poate compensa efectele genelor care scurtează speranța de viață cu peste 60%, au fost publicate în revista BMJ Evidence Based Medicine.

Folosind date din lucrări de cercetare anterioare, autorii articolului au evaluat scorul de risc poligenic (PRS) - o predispoziție genetică comună la o viață mai lungă sau mai scurtă - și o măsură ponderată a stilului de viață sănătos. Conform criteriilor din studiul de cohortă LifeGen, 20% din fiecare dintre participanții la noua lucrare au fost predispuși la o viață lungă și scurtă, în timp ce 60% au fost predispuși la o viață medie. Conform sistemului din studiul american NHANES, 23% din eșantion și-au evaluat stilul de viață ca fiind favorabil, 56% ca fiind mediu și 22% ca fiind nefavorabil.

Pe parcursul celor aproape 13 ani în care au fost monitorizați participanții la studiu, 24.239 de persoane din eșantion au murit. Cei care erau predispuși la o speranță de viață scurtă aveau cu 21% mai multe șanse să moară prematur decât cei a căror genetică îi predispunea la longevitate, indiferent de stilul de viață. Participanții la studiu care aveau un stil de viață "nefavorabil" aveau un risc de deces prematur cu 78% mai mare decât cei care aveau un stil de viață "favorabil", fără nicio legătură cu predispoziția genetică.

Iar riscul genetic de deces prematur combinat cu un stil de viață "nefavorabil" a însemnat că cei cu predispoziție genetică aveau de două ori mai multe șanse de a muri decât cei cu o combinație de predispoziție la longevitate și un stil de viață "favorabil". Principalii factori care au determinat un stil de viață sănătos au fost renunțarea la fumat, activitatea fizică regulată, somnul de 7-9 ore pe noapte și o dietă echilibrată.

După ce au comparat și analizat datele observaționale, cercetătorii au ajuns la concluzia că este posibil să se compenseze riscul genetic de viață scurtă sau de deces prematur cu aproximativ 62% printr-un stil de viață sănătos. Potrivit autorilor lucrării, persoanele cu o predispoziție ridicată la o speranță de viață mai scurtă o pot crește cu aproape 5,5 ani la vârsta de 40 de ani dacă adoptă un stil de viață sănătos. Având în vedere că obiceiurile legate de stilul de viață tind să se instaleze până la vârsta mijlocie, este important să le construim treptat până la acel moment.

Autorii lucrării au menționat că studiul lor are limitări. De exemplu, ei au evaluat doar obiceiurile de viață ale participanților la un moment dat, deși este posibil ca acestea să fi variat la vârste diferite. În plus, eșantionul a fost alcătuit din europeni, ceea ce ar putea să nu permită generalizarea constatărilor.

Cu toate acestea, cercetătorii au calificat accentul pus pe stilul de viață drept un "plus puternic" față de intervențiile tradiționale în domeniul sănătății. În opinia lor, studiul "aruncă lumină asupra rolului-cheie al stilurilor de viață sănătoase în atenuarea impactului factorilor genetici asupra reducerii speranței de viață".

Cătălin Volconovici