Orașul Bălți a anilor ’30 prin prisma presei germanofone din Cernăuți

Bălțiul anilor ’30 a fost un oraș de contrasturi, un loc în care progresul economic a fost însoțit de turbulențe sociale și politice. În ciuda creșterii economice, orașul s-a confruntat cu multiple provocări, de la fraude financiare și escrocherii matrimoniale până la violențe industriale și tensiuni politice. Viața cotidiană a locuitorilor din Bălți a fost marcată de un amestec de speranță și incertitudine, iar presiunea socială și economică și-a lăsat amprenta asupra întregii comunități. În acest articol, istoricul Claudiu C. Crețu ne prezintă o imagine complexă a orașului, prin prisma presei germanofone din Cernăuți, în special a ziarului Czernowitzer Allgemeine Zeitung. Acest ziar a fost o publicație influentă în acea perioadă, oferind relatări detaliate despre evenimentele din regiune.

Orașul Bălți, situat la confluența intereselor economice, sociale și culturale ale Basarabiei interbelice, a fost un spațiu al contrastelor puternice, fapt reflectat cu acuratețe de publicațiile românești ale epocii. În peisajul presei germanofone din Europa de Est, Czernowitzer Allgemeine Zeitung s-a impus ca una dintre cele mai influente publicații ale perioadei interbelice. Fondat în 1903, acest ziar a devenit un reper jurnalistic al Bucovinei, oferind relatări detaliate despre evenimentele din regiune. Publicația se remarca prin tonul său analitic, prin acoperirea vastă a evenimentelor din spațiul românesc și european și printr-un angajament clar față de informarea obiectivă a comunității germanofone din Bucovina interbelică, mai cu seamă a cetățenilor români de etnie germană și israelită.

Czernowitzer Allgemeine Zeitung, în cazul articolului de față, surprinde o localitate aflată la intersecția unei dezvoltări economice semnificative și a unor tensiuni sociale profunde. Prin relatările lor detaliate, aceste surse oferă o fereastră inedită asupra evenimentelor care au marcat orașul Bălți, de la mari scandaluri financiare, până la crime violente și escrocherii matrimoniale.

Bălți – centru economic și corupție financiară

Unul dintre cele mai semnificative episoade economice relatate de presa vremii a fost frauda bancară sofisticată care a vizat filiala Băncii Basarabiei din Bălți. Un escroc pe nume Finkelstein, originar din Calaraș, a reușit să prezinte un cec falsificat de 350.000 de lei al unei bănci din Galați, solicitând onorarea acestuia. Deși suma i-a fost plătită, frauda a fost rapid descoperită, iar autoritățile au demarat o amplă anchetă. Acest episod ilustrează vulnerabilitatea sistemului financiar local, dar și abilitatea escrocilor de a exploata lipsa unor mecanisme de verificare eficiente. Poliția a desfășurat percheziții extinse, vizând inclusiv funcționari de rang înalt ai băncii.

„Rafinată escrocherie bancară în Bălți

București, 8 octombrie (Telegramă privată) Filiala Băncii Basarabiei din Bălți a fost victima unei escrocherii rafinate. La această bancă s-a prezentat un bărbat pe nume Finkelstein din Calaraș, Basarabia, care a prezentat un cec al unei bănci din Galați în valoare de 350.000 lei, solicitând încasarea acestuia.

Suma a fost plătită, însă când cecul a fost prezentat la banca din Galați, acesta a fost respins și declarat fals. Poliția a fost anunțată și a efectuat numeroase percheziții, inclusiv în birourile unor înalți funcționari ai Băncii Basarabiei din Bălți. Finkelstein este căutat în prezent.”

Czernowitzer Allgemeine Zeitung, 10 Octombrie 1934
 

Escrocherii matrimoniale și fraude sentimentale

Bălțiul interbelic nu era doar un punct de confluență economică, ci și un loc al intrigilor sociale. Un exemplu elocvent este cazul lui Hersch Weißmann, un escroc sentimental, care a reușit să se logodească de trei ori în Bălți, după ce fusese deja căsătorit de două ori în Palestina. Folosindu-și carisma și abilitățile de manipulare, Weißmann s-a infiltrat între familiile instărite ale orașului, logodindu-se succesiv cu fiicele acestora, sub pretextul unor afaceri prospere. După ce a primit sume considerabile de bani ca avans pentru nuntă, acesta a dispărut, lăsând victimele să se adreseze poliției. Mai mult, căutările autorităților au scos la iveală faptul că era deja dat în urmărire pentru bigamie de către autoritățile palestiniene.

„Bigamist și escroc matrimonial

Bărbatul cu multe mirese. – De două ori căsătorit în Palestina, de trei ori logodit în Bălți. – Fugit la Cernăuți.

O afacere de escrocherie matrimonială, plină de momente senzaționale, preocupă în prezent autoritățile criminalistice ale orașului nostru, care desfășoară investigații în colaborare cu poliția micului oraș basarabean Bălți, precum și cu alte unități de poliție din țară. Este vorba despre găsirea unui escroc abil, specializat în înșelătorii prin logodnă și căsătorie,

care și-ar fi văzut planurile ruinate în ultimul moment, dacă cineva nu ar fi descoperit la timp adevăratele sale intenții.

Cu câteva săptămâni în urmă, în micul oraș basarabean Bălți a apărut un tânăr pe nume Hersch Weißmann, care, datorită atitudinii sale sigure, a reușit să fie primit în mai multe case de familie din oraș, unde existau fiice de măritat. Weißmann, despre care încă nu este clar dacă acesta este numele său real, a intrat în grațiile familiei Hornstein, unde a făcut cunoștință cu fiica cea mare, care i-a plăcut. Curând, logodna a fost sărbătorită, iar Weißmann, care susținea că venise din Tel-Aviv în România pentru afaceri, a primit o sumă considerabilă de bani ca avans.

În timp ce era logodit cu această tânără, „generosul” domn și-a făcut cunoștință cu o a doua tânără, cu care s-a logodit imediat. În cele din urmă, a părăsit Bălți și le-a informat pe rudele noii sale logodnice că pleacă la București pentru a rezolva afaceri la Camera de Comerț româno-palestiniană.

În realitate, acest lucru nu era adevărat. Tânărul s-a dus în satul Clișcăuți (?) pentru a se

… logodi pentru a treia oară.

După câteva zile, s-a întors la Bălți, unde a aflat că…

…totuși, au fost obținute informații despre activitățile sale necinstite. Simțind că terenul i se încălzește, a fugit la Cernăuți, unde s-a cazat la un hotel local.

Părinții primei mirese au aflat însă despre șederea lui la Cernăuți și au venit și ei în orașul nostru. Însă „ginerele” lor părăsise deja hotelul. Locul unde se află nu a putut fi stabilit.

Astfel, părinții păgubiți s-au prezentat la poliție pentru a depune o plângere. Primele investigații au arătat că Weißmann fusese deja căsătorit de două ori în Palestina și că era urmărit de autoritățile palestiniene pentru bigamie.

Căutările escrocului continuă.”

Czernowitzer Allgemeine Zeitung, 1 Decdembrie 1932
 

Violențe și crime în orașul industrializat

Unul dintre cele mai dramatice incidente a fost asasinarea unui funcționar al fabricii de zahăr Esmanschi, una dintre cele mai mari unități industriale din Bălți. Funcționarul Tabac a fost înjunghiat în zona coastelor de către contabilul Darălescu, după o dispută aprinsă. Conform martorilor, conflictul a degenerat rapid, iar Darălescu a scos un cuțit și l-a atacat pe Tabac, care s-a prăbușit inconștient într-o baltă de sânge. Poliția a intervenit imediat, iar Darălescu a fost arestat, în timp ce Tabac a fost transportat la spitalul din Bălți. Incidentul a stârnit o emoție puternică în rândul populației, subliniind nivelul ridicat de tensiune în mediul industrial al orașului.

„Funcționar al fabricii de zahăr din Cernăuți, înjunghiat la Bălți

Incident sângeros la fabrica de zahăr Esmansky din Bălți. – Funcționarul Tabac primește o lovitură de cuțit în zona coastelor. – Contabilul fabricii, arestat.

Fabrica de zahăr din Bălți, care aparține marelui industriaș Esmansky, a fost ieri scena unui incident sângeros care a provocat o mare agitație, cu atât mai mult cu cât în centrul evenimentului s-au aflat doi funcționari de rang înalt ai fabricii.

Între contabilul Darălescu și funcționarul contabil Tabac, un cernăuțean bine cunoscut în orașul nostru, a izbucnit un conflict, din motive care urmează să fie investigate. Cert este că disputa a escaladat, devenind din ce în ce mai violentă.

Furia lui Darălescu creștea pe măsură ce Tabac își păstra calmul și nu și-a pierdut cumpătul. Apoi, s-a întâmplat ceva complet neașteptat.

Într-un moment de furie, Darălescu a scos un cuțit, s-a năpustit asupra lui Tabac și i-a aplicat o lovitură adâncă în zona coastelor. Funcționarul s-a prăbușit inconștient într-o baltă de sânge.

Întregul personal al fabricii a alergat la fața locului. Au sosit și medicii, care au încercat imediat să-i salveze viața lui Tabac. Poliția a fost alertată, iar contabilul agresor a fost arestat. Tabac a fost transportat la spitalul din Bălți. O anchetă a fost deschisă.”

 Zeitung Czernowitzer Allgemeine Zeitung, 1 Septembrie 1931
 

Antisemitismul cuziștilor și violențele politice

O altă temă recurentă în relatările presei germanofone este creșterea influenței mișcărilor naționaliste și antisemite în Bălți, în special a cuziștilor. Un episod grav a fost atacul susținătorilor candidatului cuzist Novițchi împotriva populației evreiești din satul Rîdiu, districtul Bălți. Raportările menționează violențe severe, devastări și agresiuni împotriva comunității evreiești, fapte care au fost tolerate de prefectul județului. Acest incident a stârnit o reacție puternică, determinând intervenția unor parlamentari evrei care au cerut sancționarea vinovaților și demiterea prefectului. Subsecretarul de stat Armand Călinescu a promis că va lua măsuri și că responsabilii vor fi aduși în fața justiției, însă evenimentele reflectă o creștere alarmantă a antisemitismului organizat în Basarabia interbelică.

„Plângeri împotriva violențelor cuziste

în districtul Bălți. – Parlamentarii evrei la subsecretarul de stat Călinescu.

București, 21 octombrie (Telegramă privată a „Cz. Allg. Ztg.“) O delegație a Partidului Evreiesc din Regat, condusă de deputatul Mitu Weizmann și de secretarul general al partidului, dr. Stern, a avut astăzi o întrevedere cu subsecretarul de stat din Ministerul de Interne, Armand Călinescu.

Delegația i-a raportat subsecretarului de stat despre incidentele din localitatea Rădoaia, din districtul Bălți, unde susținătorii candidatului cuzist Novițchi au comis abuzuri grave împotriva populației evreiești din localitate. Aceștia au cerut pedepsirea vinovaților și demiterea prefectului districtului Bălți, care a tolerat aceste incidente.

Subsecretarul de stat Călinescu a declarat delegației că a solicitat prefectului din Bălți un raport despre evenimentele petrecute. Persoanele responsabile pentru violențe au fost arestate și vor fi trimise în fața instanței.

Ministerul de Interne a luat toate măsurile necesare pentru a asigura liniștea în districtul Bălți pe viitor.”

Czernowitzer Allgemeine Zeitung, 23 Octombrie 1932

Concluzie: un oraș între progres și frământări sociale

Bălțiul anilor ’30 apare în paginile presei germanofone ca un oraș al contradicțiilor, o scenă unde dezvoltarea economică și tulburările sociale coexistau într-un echilibru precar. Pe de o parte, prosperitatea industriei locale atrăgea capital și oportunități, consolidând poziția orașului ca un nod economic strategic al Basarabiei. Pe de altă parte, violențele politice, tensiunile etnice și infracționalitatea urbană reflectau o societate aflată sub presiunea schimbărilor rapide și a conflictelor identitare.

Această imagine a Bălțiului interbelic ne dezvăluie un microcosmos al României Mari: un loc unde modernitatea încerca să se impună, dar era permanent confruntată cu reminiscențele unui trecut zbuciumat. În spatele vitrinelor luxoase și al ambițiilor industriale se ascundea o realitate fragilă, în care ambițiile individuale, resentimentele colective și oportunismul își disputau supremația. O societate care încerca să-și găsească un drum înainte, însă fără a putea scăpa complet de fantomele trecutului.

Redacția „SP” îi mulțumește domnului Claudiu C. Crețu pentru acest articol, care aduce în atenție un capitol semnificativ din istoria orașului Bălți.

Citește și:

• Cum a transformat Claudiu Cătălin Crețu pasiunea sa pentru istorie într-un proiect dedicat orașului Bălți
• Familia Stivelmacher: Fondatorii cinematografiei și teatrului din Bălți - Istoria culturală a orașului
• Orașul Bălți sub teroarea cuzistă în 1930. Memoriul și intervenția parlamentarilor din Bălți​