Un studiu arată că 85% dintre moldoveni nu ar accepta o persoană LGBT+ în familie

Nivelul de acceptare a grupurilor marginalizate în Republica Moldova rămâne scăzut, conform unui studiu al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare. Chiar și în 2024, majoritatea populației din țară rămâne reticentă în privința integrării unor grupuri marginalizate. Analiza a fost prezentată publicului pe 28 ianuarie și scoate în evidență date referitoare la nivelul de acceptare a persoanelor LGBT+, a celor care trăiesc cu HIV/SIDA, dar și a altor grupuri vulnerabile.

85% din moldoveni nu ar accepta persoanele LGBT+ ca membri ai familiei

Conform datelor din analiza efectuată, aproximativ 85% dintre respondenți au declarat că nu ar accepta o persoană LGBT+ în cadrul familiei lor, iar peste 60% nu ar dori ca aceștia să fie vecinii sau colegii lor de muncă. Aceste statistici subliniază un nivel ridicat de respingere socială față de comunitatea LGBT+ în Republica Moldova.

Persoanele cu HIV/SIDA, marginalizate și ele

Un alt grup aflat în vârful listei de marginalizare sunt persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA. Peste 60% dintre cetățeni au afirmat că nu ar accepta aceste persoane în cercul lor apropiat, inclusiv în familie sau în calitate de prieteni. Cu toate acestea, respondenții au arătat o atitudine mai tolerantă în contextul relațiilor profesionale sau de vecinătate.

Directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig, a explicat că „populația Moldovei nu este dispusă să construiască relații sociale cu persoanele din grupul LGBT+ și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, însă este gata să le accepte în calitate de cetățeni ai țării.” De asemenea, Covrig a precizat că și alte grupuri marginalizate, precum persoanele fost deținute, musulmane, de origine africană și cele de etnie romă, nu sunt acceptate în cercuri apropiate, însă ar putea fi acceptate în calitate de colegi de muncă.

Distanta socială rămâne ridicată în Moldova

Conform raportului, indicele de distanță socială a fost estimat la 2,1 în 2024, în scădere față de 2023, când acesta a fost de 2,24. Această scală măsoară gradul de acceptare a minorităților pe o scară de la 0 (acceptare totală) la 6 (excluderea completă din societate). În ciuda unei scăderi ușoare a distanței sociale, atitudinile față de diverse grupuri sociale rămân problematice.

Scăderea toleranței față de minoritățile religioase și persoanele cu dizabilități

Una dintre observațiile cheie ale studiului este scăderea gradului de toleranță față de minoritățile religioase, persoanele cu dizabilități fizice și cele care nu vorbesc limba de stat. Aceste schimbări pot fi explicate de polarizarea politică, discursurile de ură din ultimele luni și presiunea socială generată de multiplele crize economice și politice cu care se confruntă țara.

Doina Croitoru

Citește și

• Vaticanul își schimbă poziția: Bărbații homosexuali vor putea deveni preoți dacă vor respecta celibatul
• Cuvintele și legile contează. Ce vrea comunitatea LGBTQ+?