Cuvintele și legile contează. Ce vrea comunitatea LGBTQ+?

Să fii persoană queer  înseamnă să înfrunți stereotipuri, prejudecăți, discursuri de ură. Majoritatea oamenilor din Republica Moldova sunt intoleranți față de persoanele LGBTQ+ și nu-i acceptă ca și comunitate cu drepturi egale. Apărătorii drepturilor omului cer autorităților statului o protecție mai bună pentru persoanele LGBTQ+, inclusiv prin adoptarea unor noi prevederi legale, dar și înzestrarea organelor de drept cu mijloace și instrumente eficiente de investigare și combatere a crimelor motivate de prejudecată.  

La sfârșitul lunii mai 2024, o tânără din Chișinău a fost agresată fizic și verbal în troleibuz de un angajat al Ministerului de Interne (MAI), pe motiv că purta o brățară în culorile curcubeului. Poliția s-a autosesizat și desfășoară o anchetă internă pe cauza comiterii unei homofobii la adresa persoanelor LGBTQ+. Reprezentanții Centrului GenderDoc-M (GDM) susțin că sentimentele de  frică, ură și aversiune față de comunitatea  LGBTQ+ se manifestă  prin forme de ură deghizate, greu de detectat, la fel de dăunătoare, dar și prin forme directe, vădite. Unul din cele mai cunoscute mesaje de ură camuflată este exprimat astfel: „eu nu-s împotriva persoanelor LGBTQ+, dar să facă ce vor la ei acasă”. Prejudecățile de ură clare sunt însă mai des întâlnite. „Exprimarea faptului că membrii LGBTQ+ sunt „bolnavi și dezaxați” sau că sunt pedofili și că ar trebui ca cineva să „aibă grijă de ei” sunt discursuri de ură vădite, spune Leo Zbancă, coordonator de  program la Centrul GDM. El adaugă: „o altă prejudecată vehiculată des e că, dacă promovăm LGBTQ+, putem influența pe alții să devină homosexuali, în special pe copii. Toată această ură și discriminare vine din frică și din neînțelegerea a ceea ce înseamnă orientarea sexuală”.

Nu suntem diferiți de voi

Leo este persoană transgender. El ne-a mărturisit că cel mai des se confruntă cu discursul de ură în mediul online. Des primește astfel de mesaje: „toți trebuie să fiți arși pe rug”, „nu faceți propagandă la copiii noștri”. El consideră că oamenii sunt intoleranți față de toți cei care nu arată așa cum cred ei că ar trebui să arate lumea.  „Suntem oameni obișnuiți, ca voi, lucrăm, plătim impozite, iar singurul lucru diferit e că ne îndrăgostim de persoane de același sex. Nu avem drepturi egale cu ceilalți, deoarece legea nu ne protejează de discriminare. Solicităm autorităților să completeze legislația cu prevederi care ar asigura o protecție mai bună a persoanelor LGBTQ+”, conchide interlocutorul.

Moduri de a combate ura

Pentru ca membrii comunității LGBTQ+ să se simtă în siguranță, Centrul GDM instruiește persoanele queer  ca să-și cunoască  mai bine drepturile, să știe cum să procedeze în caz că devin ținte ale violenței, cum să depună plângere la poliție ș.a. În plus,  Centrul  GDM instruiește doctori, polițiști și alți specialiști  ca să poată documenta mai bine cazurile bazate pe ură și discriminare, fără prejudecăți și stereotipuri. Potrivit lui Leo Zbancă, polițiștii au multe lacune la acest capitol, nu sunt suficient de calificați. Răspunzând la solicitarea noastră, Inspectoratul General al Poliției recunoaște că poliția se confruntă cu diverse provocări în acest sens, deoarece  nu dispune de instrumente suficiente de detectare a discursului de ură în special pe rețele sociale.  De asemenea, nu este clar cine poartă răspundere pentru crearea și plasarea conținutului instigator la ură pe aceste platforme.

Acceptarea diversității

Potrivit cercetărilor internaționale, cca 4-7% din populația unei țări sunt persoane LGBTQ+. Totodată, sondajul privind percepțiile și atitudinile față de egalitate pentru anul 2024, realizat recent la comanda Guvernului Japoniei prin Fondul ONU pentru Securitate Umană,  arată că doar 17% dintre respondenți ar accepta ca vecini persoane LGBTQ+, în timp ce nouă din zece cetățeni susțin că trebuie întărit prin lege rolul familiei tradiționale.  „Doar puțin peste o treime dintre intervievați susțin că persoanele queer trebuie să aibă aceleași drepturi, indicând o lipsă de consens social privind egalitatea de șanse”, menționează Gheorghina Drumea, membră la Consiliul pentru Egalitate. Ea susține că intoleranța și inacceptabilitatea față de persoanele LGBTQ+ sunt alimentate de normele tradiționale, de persistența stereotipurilor negative și de o lipsă acută de educație și informare corectă. Ea consideră că este necesar de a promova incluziunea și respectul pentru diversitatea sexuală și de gen,  ca să  contribuim cu toții la construirea unei societăți deschise și tolerante.

Termenul queer înglobează diverse orientări sexuale și identități de gen. Acesta este folosit de persoanele care au o altă identitate de gen decât cisgender (persoană a cărei identitate de gen corespunde cu sexul care i-a fost atribuit la naștere) și o altă orientare sexuală decât cea heterosexuală (persoanele care simt atracție sexuală doar față de persoane de sex opus). Altfel spus, o persoană lesbiană, gay, transgender etc. se poate identifica drept persoană queer.

Natalia Munteanu

Asociația Presei Independente (API)

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul Campaniei „Uniți împotriva crimelor motivate de prejudecată”, implementată de API în parteneriat cu un grup de ONG-uri din domeniile drepturilor omului și justiție, cu suportul Millennium Partners.

#UnițiÎmpotrivaCrimelorDeUră #MillenniumPartners

Publicat pe bază comercială.