12 instituții din Zona de Securitate, inclusiv un spital, au fost deconectate de la rețeaua de gaze naturale

12 instituții publice, inclusiv un spital și patru școli, din localitățile aflate în Zona de Securitate și controlate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova au fost deconectate de la rețeaua de gaze naturale. Măsura a fost implementată de compania „Tiraspoltransgaz” și vizează instituțiile din raionul Dubăsari, municipiul Tighina și zonele învecinate.

Printre unitățile afectate se numără patru instituții de învățământ, o instituție medicală și două instituții culturale. De asemenea, mai multe sedii publice din orașul Tighina, inclusiv cele ale subdiviziunilor teritoriale de poliție și de procuratură ale Republicii Moldova, rămân fără agent termic, în plin sezon rece.

Zona de Securitate este o regiune strategică situată de-a lungul râului Nistru, stabilită pentru a asigura stabilitatea și securitatea în contextul conflictului transnistrean. Aceasta a fost creată printr-un acord de pacificare și este monitorizată de Comisia Unificată de Control (CUC), care include reprezentanți din Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina și OSCE. Zona are rolul de a preveni escaladarea conflictelor între cele două maluri ale Nistrului și de a menține pacea în regiune.

Comisia Unificată de Control are responsabilitatea de a monitoriza situația și de a asigura respectarea acordurilor de pacificare, inclusiv prin supravegherea fluxului de persoane și bunuri prin posturile vamale interne. Misiunea OSCE joacă un rol important în facilitarea dialogului între Chișinău și Tiraspol și susține activități diplomatice pentru o soluționare durabilă a conflictului.

Deconectările din Zona de Securitate vin într-un context tensionat, după ce pe 28 decembrie 2024, concernul rus Gazprom a anunțat oficial sistarea livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova, în special către stânga Nistrului. Motivul invocat de Gazprom este „refuzul părții moldovenești de a achita datoriile”, o sumă de aproximativ 700 de milioane de dolari, nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău.

În acest context, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a afirmat că Guvernul va analiza posibilitatea de a solicita despăgubiri prin arbitraj internațional. Într-un mesaj oficial, Recean a condamnat „tacticile opresive ale Moscovei” și a subliniat că Executivul nu va recunoaște datoria, având în vedere că aceasta a fost invalidată de un audit internațional.

Republica Moldova se află în stare de urgență energetică, iar întreruperea livrărilor de gaz rusesc ar putea duce la creșterea prețurilor la energia electrică în 2025. Mai mult, situația ar putea genera o criză umanitară în regiunea stânga Nistrului.

Doina Croitoru

Citește și

• Ce înseamnă starea de urgență în sectorul energetic și cum va afecta cetățenii
• Criza energetică din stânga Nistrului: Ce urmează din 1 ianuarie