Ce înseamnă starea de urgență în sectorul energetic și cum va afecta cetățenii

Începând cu ziua de astăzi, 16 decembrie 2024, Republica Moldova intră în starea de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile. Această măsură a fost aprobată de Parlament vineri, pe 13 decembrie​, în contextul insuficienței resurselor energetice, care ar putea afecta securitatea națională și bunăstarea cetățenilor, în special în din cauza riscurilor generate de sistarea livrărilor de gaze naturale de la Gazprom către regiunea transnistreană. Ce presupune mai exact această stare de urgență? Ce măsuri se vor lua și cum vor fi afectate viața de zi cu zi și economia?

Motivele instituirii stării de urgență

1. Insuficiența resurselor energetice: În mijlocul iernii, Moldova riscă să se confrunte cu o criză energetică, care poate duce la consecințe umanitare severe, în special pentru aproximativ 300.000 de locuitori din stânga Nistrului, care riscă să rămână fără căldură și electricitate.
2. Dependența de Gazprom: Regiunea transnistreană depinde exclusiv de livrările de gaze rusești, iar incertitudinea privind aceste livrări generează îngrijorări.

Cum s-a ajuns la această situație

Contractul dintre SA „Moldovagaz” și „Gazprom” privind furnizarea gazelor naturale către Republica Moldova a fost prelungit în octombrie 2021 pentru o perioadă de cinci ani, valabil până la sfârșitul lunii septembrie 2026. Mai exact, „Gazprom” este obligat să ne furnizeze gazul până la frontieră.

Acordul de tranzit al gazelor naturale dintre Rusia și Ucraina, semnat în 2019, urmează să expire la sfârșitul anului 2024. Autoritățile ucrainene au declarat că nu intenționează să prelungească acest acord. În acest context, există incertitudini cu privire la livrările de gaze către Republica Moldova.

Regiunea transnistreană depinde semnificativ de gazele naturale furnizate gratuit de Rusia, utilizate în principal pentru producerea energiei electrice la Centrala Electrică de la Cuciurgan (MGRES). Această energie este apoi vândută către malul drept al Republicii Moldova, generând venituri considerabile pentru bugetul regiunii. Din aceste venituri sunt finanțate inclusiv cheltuieli sociale, precum plata salariilor, pensiilor și alocațiilor.

Una dintre soluții într-un scenariu de criză este conversia centralei MGRES la combustibil solid (cărbune). Aceasta ar permite funcționarea timp de aproximativ 50 de zile, asigurând necesarul minim de energie pentru populație și infrastructura critică.

În spațiul public circulă manipulări care susțin că autoritățile din Ucraina ar fi responsabile pentru faptul că gazul rusesc nu ar putea ajunge în regiunea transnistreană. Această informație este una inexactă. Autoritățile ucrainene au tot dreptul să nu prelungească acordul cu Gazprom, iar decizia lor nu este motivată de dorința de a lăsa Transnistria fără gaze. Este responsabilitatea Gazprom-ului să aleagă dacă dorește să folosească rutele alternative disponibile. Unii experți sugerează că Rusia ar putea beneficia de această situație, provocând o criză umanitară în Transnistria și aruncând vina pe autoritățile de la Chișinău și Kiev.

Despre rutele alternative

Există rute alternative, precum Turcia și conductele transbalcanice (prin intermediul rețelelor de conducte existente, traversând țări precum Bulgaria și România), care pot fi utilizate pentru livrarea gazului. Totuși, aceste conducte ar putea transporta gaze doar până la frontiera cu malul drept al Republicii Moldova. Pentru ca gazul să ajungă în regiunea transnistreneană, așa-zisele autorități de la Tiraspol ar trebui să îl achiziționeze la prețuri de piață. Aceasta reprezintă o provocare majoră pentru o regiune care, timp de mulți ani, și-a satisfăcut nevoile energetice cu gaz gratuit.

Malul drept al Republicii Moldova a reușit să-și diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale, reducând dependența de livrările din Rusia. În prezent, malul drept al Nistrului își asigură necesarul de gaze prin achiziții de pe piețele europene, în special prin intermediul României.

Despre energia electrică

Deci, regiunea transnistreană depinde de gazele naturale furnizate de Gazprom, în timp ce malul drept al Republicii Moldova depinde de energia electrică produsă la Centrala Electrică de la Cuciurgan (MGRES) din stânga Nistrului. Dacă regiunea transnistreană nu va primi gaz, MGRES nu va putea produce energie electrică, iar malul drept va fi nevoit să importe energie electrică de pe alte piețe, precum România.

Această situație este complicată de contextul războiului din Ucraina, unde infrastructura energetică este constant ținta atacurilor rusești. Aceste atacuri provoacă un deficit energetic în Ucraina, care, la rândul său, este nevoită să importe energie din România. Totuși, România nu produce suficientă energie nici pentru propriul consum și, prin urmare, importă din alte țări, precum Ungaria, Bulgaria și Serbia, care importă, la rândul lor, din Austria sau Grecia.

Acest lanț crește cererea pe piață, ceea ce determină o majorare a prețurilor energiei electrice. Această creștere a costurilor ar putea afecta consumatorii din malul drept al Republicii Moldova, agravând în continuare vulnerabilitatea energetică a regiunii. În prezent, doar aproximativ 20% din cererea de energie electrică este acoperită de producția internă, restul fiind asigurat prin importuri.

Totuși, România și-a exprimat disponibilitatea de a acoperi un deficit de până la 600 MW de electricitate pentru Republica Moldova.

Ce este starea de urgență

Starea de urgență în sectorul energetic le oferă autorităților centrale, în special Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), puteri extinse pentru a lua decizii rapide și a implementa măsuri urgente. Potrivit premierului Dorin Recean, cadrul legal actual nu permite reacții suficient de rapide în fața unei crize majore.

Ce măsuri vor fi luate

Guvernul a propus un set de acțiuni concrete pentru a reduce impactul crizei:

1. Procurarea rapidă de resurse energetice: Se vor face achiziții urgente de energie electrică și gaze naturale din surse alternative.

2. Protecție socială extinsă: Cetățenii din regiunea transnistreană vor primi sprijin suplimentar pentru a preveni o criză umanitară.

3. Fonduri suplimentare: Bugetul de stat va fi ajustat pentru a include alocări speciale din ajutoare externe.

4. Campanii de informare: Autoritățile vor lansa campanii pentru a explica populației măsurile luate și pentru a promova economisirea energiei.

5. Derogări legislative: Pentru a accelera implementarea măsurilor, se vor face derogări de la mai multe legi, printre care:

• Legea cu privire la emisiile industriale: Va permite temporar creșterea utilizării cărbunelui ca sursă de energie.
• Codul Vamal și Codul Fiscal: Produsele destinate ajutoarelor umanitare vor fi scutite de taxe vamale și TVA.
• Codul Muncii: Angajații pot fi detașați urgent pentru lucrări de reparații ale rețelelor electrice.

Cum va afecta cetățenii

Energia electrică și gazele naturale s-ar putea scumpi, deoarece țara va trebui să le achiziționeze din surse alternative, la prețuri mai mari decât cele obișnuite. De asemenea, furnizorii de energie și alte instituții ar putea să-și modifice programul sau să ia măsuri speciale pentru a face față situației, ceea ce ar putea afecta anumite servicii obișnuite.

Când a mai fost Republica Moldova în stare de urgență

Republica Moldova a trecut prin mai multe perioade de stare de urgență în ultimii ani, începând cu 2020, când pentru prima dată au fost instituite măsuri restrictive din cauza pandemiei de Covid-19. Măsurile de atunci au inclus izolarea populației, carantina, închiderea unor instituții și restricționarea circulației publice.

O a doua stare de urgență a fost declarată în ianuarie 2022, ca urmare a crizei energetice. În contextul deteriorării situației în domeniul energetic, autoritățile au introdus măsuri pentru a gestiona deficitul de energie și pentru a asigura necesitățile populației.

La scurt timp după izbucnirea războiului din Ucraina, pe 24 februarie 2022, autoritățile moldovenești au instituit o stare de urgență în contextul invaziei Rusiei. În această perioadă, țara a fost nevoită să gestioneze nu doar criza energetică, dar și provocările economice și de securitate generate de conflictele învecinate.

În noiembrie 2022, din cauza tăierii livrărilor de energie electrică de la Cuciurgan și a întreruperii importurilor din România, autoritățile moldovenești au adoptat pentru prima dată măsuri de economisire a energiei. Această situație a fost agravată de atacurile Rusiei asupra Ucrainei, care au afectat rețelele energetice din regiune.

Ultima stare de urgență a fost instituită în 2022 și a fost încheiată la 31 decembrie 2023, când autoritățile au decis că situația s-a stabilizat suficient pentru a renunța la măsurile restrictive impuse de criza energetică și de securitate.

Doina Croitoru

Citește și

• Malul drept al Nistrului dispune de suficiente rezerve de gaze naturale pentru iarna 2024-2025
• Ministrul Buzu dă asigurări că sumele pentru compensații la gaz vor fi mai mari din decembrie