Cărămizile lui Nabucodonosor al II-lea ne-au spus despre câmpul magnetic al Pământului din Epoca Fierului

Autorii studiului au propus o nouă metodă de datare a descoperirilor arheologice: cu ajutorul ei, se pot obține nu numai date istorice, ci și informații despre anomaliile geomagnetice din trecut transmite science.ru.

Un grup internațional de oameni de știință a publicat un articol care descrie o nouă metodă de datare a obiectelor antice în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Autorii au numit această metodă "arheomagnetism".
Cea mai simplă și mai fiabilă metodă de datare a obiectelor arheologice cu o vechime de cel mult 50.000 de ani este radiocarbonul. Și, deși în Mesopotamia Epocii Fierului exista deja o limbă scrisă, problemele legate de descifrarea acesteia au obligat să se recurgă la confirmarea cronologiei evenimentelor cu ajutorul acestei metode.

Dar, pentru a o aplica, este necesar să se găsească rămășițe organice. Iar acestea nu sunt întotdeauna păstrate pe ceramică sau pe materiale de construcție din lut. Autorii noii lucrări științifice au decis să găsească alți markeri cu ajutorul cărora să se poată determina perioada de producție a obiectului.

Cărămidă cu numele unui rege din Noul Babilon / © Muzeul Slemani

Aceștia au apelat la Muzeul Suleiman (al doilea cel mai mare muzeu arheologic din Irak) pentru a pune în practică noua metodă. Cu permisiunea instituției, cercetătorii au avut acces la 32 de cărămizi de lut. Pe fiecare dintre ele sunt gravate numele celor 12 regi care au domnit în momentul fabricării cărămizii. Contextul arheologic (locul de descoperire) al tuturor acestora este necunoscut, deoarece muzeul a achiziționat cărămizile la mâna a doua, de la un comerciant de antichități.

Oamenii de știință au separat mici pete de oxid de fier din cărămizi și au folosit un magnetometru pentru a studia proprietățile magnetice ale acestui material. Câmpul magnetic slăbește și se întărește, iar aceste fluctuații lasă urme pe particulele de oxid de fier.

După ce au studiat particulele de oxid de fier din cinci cărămizi pe care se afla numele regelui Nebucadnețar al II-lea din Noul Babilon, oamenii de știință au descoperit că în timpul domniei sale câmpul magnetic al Pământului s-a schimbat dramatic. Nabucodonosor al II-lea a fost fiul cel mare al lui Nabucodonosor - fondatorul Noului Imperiu Babilonian - a urcat pe tron în 605 î.Hr. și a domnit până în 562 î.Hr.

Potrivit autorilor studiului, datele lor au confirmat în mod fiabil existența așa-numitei anomalii geomagnetice levantine din epoca fierului. Între 1050 și 500 î.Hr. dintr-un motiv necunoscut, câmpul magnetic din Levant (teritoriul modern al Siriei, Libanului, Palestinei, Israelului și Iordaniei) a crescut brusc. Fizicienii au distins trei maxime ale acestei amplificări - în 950, 750 și 500 î.Hr., ultimul a afectat întreaga Europă.

Basorelief turistic pe cărămizi din Babilon, secolul al VI-lea î.Hr. / © wikipedia.org

Cercetătorii consideră că, cu ajutorul metodei lor, va fi posibilă o mai bună prezentare a cronologiei istoriei antice a Orientului Mijlociu. Adevărul este că, până în prezent, cunoștințele noastre despre unele perioade ale acestei istorii sunt destul de fragmentare.

Scrisul cuneiform în sine nu a constituit cronologia unui eveniment. Pentru aceasta avem nevoie de secvențe clare de date radiocarbonice și/sau de date dendrocronologice, iar pentru Mesopotamia de Sud din epoca bronzului timpuriu nu avem așa ceva. Noua metodă ne permite să datam cu ajutorul cărămizilor (inclusiv a celor din alte state) acele sau alte structuri de construcție, despre momentul creării cărora nu există surse scrise.

Cercetătorii consideră că, cu ajutorul metodei lor, va fi posibilă o mai bună prezentare a cronologiei istoriei antice a Orientului Mijlociu. Adevărul este că, până în prezent, cunoștințele noastre despre unele perioade ale acestei istorii sunt destul de fragmentare.

Scrisul cuneiform în sine nu a constituit cronologia unui eveniment. Pentru aceasta avem nevoie de secvențe clare de date radiocarbonice și/sau de date dendrocronologice, iar pentru Mesopotamia de Sud din epoca bronzului timpuriu nu avem așa ceva. Noua metodă ne permite să datam cu ajutorul cărămizilor (inclusiv a celor din alte state) acele sau alte structuri de construcție, despre momentul creării cărora nu există surse scrise.

Mădălina Rotaru