- Războiul din Ucraina: Oameni și cifre
Retrospectiva războiului din Ucraina și încălcările drepturilor umanitare
Soldat ucrainean pe fundalul tancurilor rusești distruse după eliberarea orașului Bucha. Foto: bbc.com
Cu aproape doi ani de la declanșarea conflictului în Ucraina, războiul continuă să provoace suferință umană fără precedent. Rusia a comis în mod sistematic încălcări ale normelor morale și etice, ignorând regulile de război stabilite în tratate internaționale.
Deciziile luate de comunitatea internațională cu multe decenii în urmă pentru a preveni masacrul civililor în timpul conflictelor armate sunt acum ignorate brutal ân acest război.
Regulile de război, incluzând interdicții cu privire la uciderea civililor, torturarea prizonierilor și folosirea armelor letale în zone populate, precum și tratatele internaționale, precum Convențiile de la Geneva și Statutul de la Roma, au fost batjocorite de zeci de mii de soldați trimiși de Rusia în Ucraina.
Aceste încălcări cuprind un spectru larg de atrocități, de la bombardarea deliberată a zonelor rezidențiale și distrugerea infrastructurii civile până la violarea și uciderea femeilor și copiilor, precum și atacarea misiunilor umanitare. Utilizarea armelor și munițiilor destinate uciderii în masă fără discriminare a civililor reprezintă o manifestare a agresiunii excesive și a disprețului față de valorile umanitare.
Statistica umanitară este zguduitoare, cu 18.500 de civili răniți, 10.000 de uciși și 28.500 de victime printre ucraineni. Cu toate acestea, statistica este estimativă.
Regulile de război stipulează clar că obiectele civile nu ar trebui să fie ținta atacurilor sau represaliilor, iar atacurile ar trebui să fie strict limitate la ținte militare, conform Articolului 52 din Protocolul adițional I la Convenția de la Geneva.
Unele orașe ucrainene nu mai există după atacul armatei ruse. Case, unde umblă doar vântul și ploaia în loc de oameni. Grădinițe fără copii și profesori. Școli fără elevi. Spitale fără medici și pacienți. Aici totul este carbonizat, de la beton la copaci, stând într-o liniște aproape deplină, care este întreruptă de împușcături și explozii. Așa arată acum zeci de orașe, sate și orașe ucrainene care au fost distruse de armata rusă: Severodonețk, Mariinka, Liman, Izium, Bahmut, Mariupol, Popasna, Rubejnoe, Avdeevka, Volnovaha, Soledar, Ugledar.
În imagine este o clădire din Ucraina de până la atacul cu rachete și după. Foto: war.ukraine.ua
Rusia a atacat cu rachete orașele din Ucraina chiar și de sărbătorile ortodoxe, cum a fost Odesa atacată în ziua de Paști a anului 2022 și întreaga Ucraina a fost atacată cu rachete balistice și de croazieră în ziua de 8 ianuarie 2024, când creștinii sărbătoreau Crăciunul. Drept urmare, după un asalt asupra clădirilor civile și industriale, sunt oameni morți și răniți. Aceste orori continuă timp de aproape doi ani, iar populația este într-o stare neîncetată de alertă.
Chiar dacă organizațiile internaționale și conducătorii statelor din regiune au condamnat ferm agresiunea și au apelat la reluarea dialogului diplomatic pentru a soluționa conflictul în mod pașnic, încă nu s-au reușit tratativele dintre Ucraina și Rusia.
În timpul invaziei Rusiei în Ucraina, au fost descoperite dovezi ample de crime de război și crime împotriva umanității, potrivit Raportului anual al Human Right Watch. Crimele de război din Bucha reprezintă doar o parte dintr-un tipar repetat de încălcări ale dreptului internațional umanitar.
Raportul OSCE pentru perioada aprilie-iunie 2022 evidențiază că acțiunile violente ale forțelor ruse formează un sistem ce îndeplinește calificările unor crime împotriva umanității. Descoperirea camerelor de tortură într-o tabără din Bucha este doar unul dintre multiplele exemple șocante prezentate în raport.
Mormânt comun al victimelor masacrului populației civile organizat de armata rusă în orașul Bucha, Ucraina, aprilie 2022. Foto: bbc.com
Atacul aerian nejustificat asupra centrului Mariupolului pe 9 martie 2022 a condus la distrugerea maternității nr.2, spitalului nr.3, secției de copii și secției de terapie. Un copil și doi adulți au pierit, iar 17 persoane au fost rănite.
Maternitatea din Mariupol după atac. Foto: thehill.com
În același context Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului din Ucraina a documentat cel puțin 180 de cazuri de detenții și dispariții ale prizonierilor de război de pe ambele părți, Misiunile internaționale condamnă tratamentul inuman al prizonierilor atât de către armata rusă, cât și cea ucraineană.
Conform raportului Misiunii OSCE, au fost identificate încălcări ale drepturilor umane și din partea Ucrainei, însă raportul subliniază că încălcările comise de Rusia sunt semnificativ mai grave în ceea ce privește severitatea lor. În plus, datorită statutului său de țară agresoare în conflictul din Ucraina, Rusia este considerată responsabilă pentru toată suferința umană din această regiune.
Și statul agresor Rusia a suferit pierderi umane masive.
Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, până la 7 ianuarie 2024, pierderile umane ale Rusiei în acest război s-au ridicat la 364 730 de persoane.
Cu fiecare zi care trece, numărul victimelor continuă să crească, pentru că războiul poate provoca doar suferință. Iarăși devin actuale cuvintele lui Mahatma Gandhi: "Ochi pentru ochi, și lumea va deveni oarbă."
Chiar dacă există mai multe convenții internaționale care reglementează situațiile de război și protejează drepturile omului (Convenția de la Geneva cu privire la Tratamentul Prizonierilor de Război din 1949, Convenția de la Geneva pentru Protecția Civililor în Timpul Războiului (1949), acestea au fost și sunt încălcate de participanții la conflicte și războaie din întreaga lume. Însă, războiul actual din Ucraina este cel mai mare război al secolului XXI.
Curtea Penală Internațională (CPI), instanța juridică internațională independentă cu sediul la Haga, care judecă crimele de război, crimele împotriva umanității, genocidul și agresiunea, a emis in luna martie 2023 primul mandat internațional de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru crime de război. Însă, pedepsirea criminalilor de război depinde de statul, care adăpostește acești criminali și doar acest stat îi poate preda justiției internaționale. Drept urmare, Rusia a declarat, că decizia CPI nu are putere juridică pentru Rusia, iar Vladimir Putin încă rămâne nepedepsit.
Maia Bălan
