Cum pot participa cetățenii la redenumirea străzilor din orașul Bălți

Străzile pitorești ale orașului Bălți, martore ale trecutului și ale preferințelor în schimbare ale societății, se pot redenumi prin intermediul unui proces democratic și consultativ, în conformitate cu legislația Republicii Moldova.

Schimbarea denumirii străzilor reflectă evoluția istorică și socială a orașului, dar ridică, de asemenea, întrebări și dezacorduri în rândul locuitorilor.

Legislația Republicii Moldova prevede că atribuirea sau schimbarea denumirii arterelor de circulație și/sau a zonelor publice se realizează prin decizia consiliului local, cu implicarea cetățenilor.

Consultările publice, conform Legii Nr. 239 din 2008 privind transparența în procesul decizional, prevede o serie de modalități prin care cetățenii pot fi implicați în luarea deciziilor, cum ar fi:

• dezbateri publice,
• audieri publice,
• sondaje de opinie,
• referendum,
• implicarea experților din domeniu.

În cazul redenumirii străzilor și a locurilor publice în Bălți, Direcția Arhitectură și Urbanism a Primăriei a instituit o comisie de toponimie compusă din specialiști în domenii precum istorie și arheologie.

Potrivit regulamentului comisiei, schimbarea denumirilor  poate fi supusă consultărilor publice. Cetățenii pot să-și exprime opiniile prin diverse mijloace, precum telefon, e-mail, rețele sociale și sondaje în timp real.

Conform prevederilor legislației în vigoare, autoritățile publice locale (APL) elaborează un proiect de decizie a CMB, prin care se desfășoară procedura consultării publice. Proiectul de decizie stipulează termenul de desfășurare procedurii, metoda prin care APL se vor consulta cu populația, precum și persoane responsabile de desfășurare a consultărilor publice. 

După ce au fost colectate opiniile opiniile publice, se elaborează un proiect de decizie care este propus pentru aprobare în cadrul ședinței Consiliului local.

De menționat, că după adoptarea noilor denumiri, locuitorii străzilor redenumite trebuie să-și actualizeze actele de identitate și documentele cadastrale conform noii adrese. Cheltuielile pentru perfectarea actelor sunt suportate de însuși cetățeni

Bălțiul, ca și alte orașe din Republica Moldova, a cunoscut modificări în denumirile străzilor de-a lungul anilor. De exemplu, Strada Voroșilov a fost redenumită Strada Alexandru cel Bun, iar "Maxim Gorki" a fost înlocuit cu "Mihai Viteazul". "Krasnoarmeiskaia" a devenit "Mihail Kogălniceanu," în onoarea inițiatorului desființării feodalismului în Țara Românească.

Astfel de schimbări au avut loc și în Chișinău, unde strada pietonală dedicată lui Alexandru Diordiță a primit numele compozitorului Eugen Doga. O parte a bulevardului Renașterii a fost redenumită în cinstea lui Grigore Vieru, cealaltă parte – de la str. Albișoara la Calea Orheiului – are acum o denumire ”nouă” – a Renașterii Naționale..

Publicul din Republica Moldova se împarte în două tabere – unii optează pentru aplicarea denumirilor de străzi în corespundere cu istoria Moldovei sau a României, alți conaționali de-ai noștri consideră că denumirile străzilor trebuie să fie atribuite o singură dată, ca și numele oamenilor, după care acestea să nu mai fie redenumite.

Ce părere aveți despre redenumirea străzilor? Acest pas este necesar sau va crea incomodități pentru populație?

Maia Bălan