Ambasadorul Franței în Moldova Pascal Le Deunff: „Vrem să vedem în R. Moldova un stat de drept veritabil”

În data de 19 mai, municipiul Bălți a fost vizitat de o delegație de ambasadori din statele membre ale Uniunii Europene. Unul dintre ei, ambasadorul Franței în Republica Moldova, Pascal Le Deunff, a venit în ospeție la redacția „SP” și ne-a acordat un interviu. Am discutat despre moldovenii din Franța și francezii din Moldova, proiecte, migrație, vinuri și multe altele.

Proiecte susținute de Franța în nordul Moldovei au fost, sunt și vor mai fi

— Ați mai fost la Bălți acum doi ani. Cum ați găsit orașul acum, în timpul acestei noi vizite. Ați observat careva schimbări?

— În primul rând, când am venit la Bălți pentru prima dată, primarul Renato Usatîi era în Rusia, nu era la Bălți. Astăzi am venit la Bălți cu ambasadorul Uniunii Europene și ambasadorii din mai multe state membre UE, să ne întâlnim cu Renato Usatîi și să facem oficial donația din partea Uniunii a noilor troleibuze pentru oraș. Dar, aceasta nu este prima mea întâlnire cu domnul primar. Ne-am mai văzut anul trecut, la Chișinău, cu ocazia semnării actelor de donație. De asemenea, împreună cu alți colegi de-ai mei din UE, am avut oportunitatea de a discuta cu el online, prin videoconferință, pe parcursul campaniei electorale prezidențiale.

Acum doi ani am vizitat Universitatea „Alecu Russo” din Bălți, astăzi din nou am fost acolo. De fiecare dată găsesc în această instituție multă energie din partea administrației, a profesorilor și a studenților. Observ că această universitate cu adevărat dorește să dezvolte legături pe plan internațional.

În cadrul tuturor vizitelor mele aici, am avut același mesaj: UE și Franța vă sunt alături pentru a contribui la dezvoltarea economică a țării și a acestei regiuni în special. Ne place foarte mult să interacționăm cu tinerii, fiind că ei sunt viitorul, ei sunt forța care va contribui la dezvoltarea acestei țări.

— Ce proiecte sunt susținute de Franța la Bălți și în regiune? Care dintre ele sunt finalizate, care-s în proces de realizare. Ce proiecte Franța este deschisă să susțină în Republica Moldova?

— Un proiect aproape de finalizare este cel realizat de compania franceză Seureca, care efectuează un studiu de fezabilitate în domeniul încălzirii centralizate în zona locativă din Bălți. Acest proiect face parte dintr-un program de renovare finanțat de BERD.

Un alt proiect, cofinanțat de Ministerul francez al Europei și Afacerilor Externe și de întreprinderea publică Savoie Dechets, în valoare de 200 de mii de euro, susține cooperarea între diferite orașe și sate din raionul Telenești în domeniul managementului deșeurilor menajere. Acțiunile din cadrul proiectului vizează sensibilizarea populației, inclusiv elevi, profesori, gospodării casnice, administrația publică locală, instalarea de compostoare și achiziționarea unor tocătoare, dar și partajarea experienței între diferite localități.

Este un proiect emblematic pentru regiune și ar putea deveni unul extrem de important pentru țară, pentru că este un exemplu de dezvoltare durabilă a localității și  prevede, de asemenea, reducerea riscurilor care rezultă din schimbările climaterice.

Al treilea proiect pe care îl voi menționa este din domeniul educației. În cadrul liceului teoretic „Mihai Eminescu” din Bălți există o secție bilingvă franceză, care include aproximativ 400 de elevi. Aceștia învăță nu doar limba franceză, dar și matematică, fizică, chimie și biologie în franceză.

Acest lucru îi ajută pe elevi să dezvolte, de la o vârstă fragedă, conexiuni internaționale. Avem opt școli de acest fel în Republica Moldova. Pentru mine este o prioritate să mă asigur că aceste școli sunt tratate în mod corespunzător de către Ministerul Educației și că ele primesc un suport bun din partea Alianței Franceze și a Organizației Internaționale a Francofoniei.

Dacă e să vorbim despre perspectivele de viitor, noul președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, a vizitat Franța în perioada 3-4 februarie. Aceasta a fost prima ei vizită în calitate de președinte în capitala unui stat membru UE, exceptând Bruxellesul.

Împreună cu președintele Macron, au explorat domeniile în care Franța poate acorda suport Republicii Moldova. Nu voi face o listă, dar vreau să mă axez pe un punct: președintele Franței a decis să trimită o misiune exploratorie a Agenției Franceze de Dezvoltare în Republica Moldova. Această misiune s-a aflat în Moldova în perioada 21- 24 martie și a avut ca scop să prospecteze diverse posibilități de a contribui la realizarea proiectelor de dezvoltare. De asemenea, au fost identificate contribuții specifice pentru reforma justiției. Acum suntem în proces de analiză a acestor date, iar în câteva luni vom reveni cu propuneri.

Îmi pun speranța că o parte din aceste proiecte se vor derula la Bălți și în regiunea de nord a tării.

— Ați pomenit de clasele francofone. Ce face ambasada Franței pentru a promova și îmbunătăți studierea limbii franceze. Ce oportunități poate oferi unui tânăr din Moldova cunoașterea limbii franceze ?

— Proiectele noastre cu privire la predarea și promovarea limbii franceze sunt realizate în cea mai mare parte de către Alianța Franceză din Moldova. Acest operator realizează diverse acțiuni de pregătire a elevilor, studenților, profesorilor, funcționarilor publici, colaborează cu universitățile din țară. O parte din aceste acțiuni sunt elaborate în parteneriat cu Organizația Internațională a Francofoniei și cu Agenția Universitară a Francofoniei.

Desigur, cunoașterea limbii franceze facilitează accesul tinerilor la unuversitățile franceze și francofone, ceea ce poate deveni o experiență interesantă pentru ei. Acum, când vorbesc cu studenții, întotdeauna le spun: plecați să studiați în UE, iar mai apoi întoarceți-vă aici, în Republica Moldova. De ce le spun asta? Pentru că, după ce ei vor acumula experiență în Franța sau în altă țară francofonă, vor putea contribui la dezvoltarea țării lor.

Sunt sigur că și aici, în Moldova, ei vor avea în viitor mai multe oportunități pentru a folosi limba franceză. Sunt convins că vor fi din ce în ce mai multe companii franceze interesate să investească în această țară. Deja, Franța este pe locul patru în rândul celor mai mari investitori în Republica Moldova, creînd peste 4 mii de locuri de muncă.

Companiile franceze sunt prezente în câteva sectoare strategice ale economiei din țară, precum agricultura, sectorul IT, construcții și altele. Știu că alte companii franceze sunt interesate să-și dezvolte activitatea aici, în special în domenii ca turismul, energie și distribuție. Sunt proiecte, sunt perspective, iar în curând vor fi și noutăți bune.

Însă, pentru ca aceste lucruri să devină dinamice și durabile, este nevoie de îmbunătățirea mediului de afaceri din Republica Moldova. Avem nevoie de activități susținute din partea autorităților în lupta cu corupția, birocrația. Vrem să vedem un stat de drept veritabil și reforme reale în domeniul justiției.

Înainte de interviu, ambasadorul a făcut cunoștință cu redacția și cu produsele noastre media. Foto: Iurii Gagarin

„Moldovenii care vin în Franța sunt bine educați”

— Cunoașteți câți moldoveni sunt acum în Franța? Cine sunt acești oameni, ce activități au? Este pregătită Franța să mai accepte migranți din Republica Moldova?

— Este dificil de răspuns, pentru că o parte din diaspora moldovenească a plecat în Franța cu pașapoarte românești. Și nu este vorba doar de muncitori, dar și de studenți și de alte categorii de persoane. Estimativ, ar fi între 40 și 70 de mii de cetățeni moldoveni în Franța.

Marea majoritate lucrează în construcții și alte activități casnice. Pentru viitor, cred că moldovenii ar putea să contribuie la dezvoltarea Franței, pentru că ei au capacități prețioase. În primul rând, moldovenii sunt bine școliți și instruiți, pentru că sistemul de învățământ din Moldova este unul bun. Ei au abilități profesionale bune, deseori vorbesc câteva limbi străine și sunt capabili să le însușească rapid. În general, cei pe care îi cunosc eu în Franța din diaspora moldovenească fac lucruri bune, se descurcă. Dacă abilitățile lor se potrivesc cu cerințele locului de muncă, atunci și perspectivele sunt pozitive pentru ei.

Între timp, noi încercăm să facilităm viața diasporei, la fel și relațiile dintre cele două țări. De exemplu, în timpul vizitei președintelui Sandu în Franța a fost finalizat acordul de non-dublă impozitare. Dacă plătești impozit în una dintre țări, nu ești obligat să o faci și în cealaltă. În al doilea rând, pe 16 iunie vom începe negocierile asupra convenției de securitate socială dintre Franța și Republica Moldova, pentru ca persoanele care au muncit în ambele țări să poată totaliza cotizațiile pentru pensii. În al treilea rând, autoritățile franceze încearcă să faciliteze procedurile de obtinere a permisului de conducere francez pentru moldovenii care trăiesc în Franța și au permis de conducere moldovenesc. Acum lucrăm asupra ratificării acestei convenții în ambele țări.

— Dar dacă e să vorbim despre francezii din Moldova. Câți sunt aici, cu ce se ocupă? Cunoașteți personal pe careva dintre ei?

— Din câte cunosc eu, sunt mai puțin de 100 de francezi care au reședința permanentă în Republica Moldova. Acești oamenu sunt aici, în mare parte, pentru că s-au căsătorit cu cetățeni moldoveni și au aici activități antreprenoriale.

De exemplu, este un francez foarte cunoscut în raionul Rezina, domnul Thierry Ernst, un fermier care produce brânzeturi franceze. Mai este o companie în raionul Telenești, care activează în domeniul procesării miezului de nucă. Ea are la conducere un cetățean francez.

— Care este rolul Ambasadei Franței în Moldova? Ce servicii propune pentru cetățenii moldoveni?

— Noi informăm cetățenii moldoveni despre Franța, despre politicile franceze, despre comerț, despre oportunități, împreună cu Camera franco-moldovenească de comerț și indusctrie. De asemenea, avem multe schimburi interculturale în diferite domenii, sunt diferite apeluri de proiecte în cadrul cărora localitățile pot să creeze legături cu semenii lor din Franța și, dacă câștigă proiectul, putem veni și cu finanțare.

Cât ține de serviciile consulare, cetățenii moldoveni nu au nevoie de vize pentru călătorii de scurtă durată, deci, servicii de acordare a vizelor nu avem. Cetățenii care vor să stea mai mult de trei luni, au nevoie de viză de lungă durată, pe care o pot obține la ambasada noastră de la București. Acum, din cauza pandemiei, granițele Franței sunt închise pentru o mare parte din cetățenii străini, cu excepția motivelor întemeiate, printre care poate fi un accident nefericit a unei rude în Franța, căsătorie ș. a.

„Trebuie sa fim toleranți și să nu introducem sistematic geopolitica în dezbaterea publică”

— Franța este o țară polietnică și are cetățeni care împărtășesc mai multe religii. Necătând la unele disensiuni, în mare parte, statul reușește să le îmbine pe toate și să nu admită conflicte mari între diferite comunități etnice și religioase. Cum îi reușește acest lucru și ce ar putea face Moldova, inspirându-se din exemplul Franței, pentru a diminua gradul de intoleranță din țară, promovată chiar și de unii politicieni care își permit în spațiul public astfel de afirmații: „Dacă câștigă partidele de dreapta, în Moldova va veni NATO și se vor naște copii mulatri”?

— Este adevărat că în Franța avem diferite grupuri etnice și religioase. Grupul cel mai numeros este cel catolic. Avem și evrei dar și un grup din ce în ce mai numeros de musulmani.

La începutul secolului al XX-lea, noi am introdus un model numit secularism, care presupune toleranță față de toate religiile. Fiecare este liber să-și urmeze propria religie, dar, respectând ordinea publică. Asta înseamnă că noi acceptăm toate religiile, însă spațiul public trebuie să rămână neutru. Persoanele care reprezință statul sau o instituție publică nu pot afișa vreun semn religios. Dacă eu vreau să-mi practic religia, o pot face la biserică sau acasă, dar n-o fac în spațiul public.

Noi credem că acesta  este un model al libertății, pentru că el garantează libertatea religiilor și, în același timp, garantează toleranța și ordinea publică.

Dar, eu aș vrea să aveți dreptate când spuneați că în Franța nu sunt conflicte. Cu părere de rău, există o mică parte a comunității musulmane — islamiștii radicali - care crează probleme. Ei fac uz de violență pentru a-și impune religia altor oameni și merg împotriva regulilor impuse de autoritățile franceze tuturor locuitorilor țării. De aceea, uneori, Franța este zguduită de atacuri teroriste, comise de acești radicali. Ei reprezintă o minoritate foarte mică a comunității musulmane, pentru că marea majoritate a credincioșilor musulmani respectă principiile statului secular. Guvernul francez va continua lupta cu aceste persoane.

Cât despre a doua parte a întrebării, eu nu sunt aici pentru a da lecții, dar tot ce aș putea spune, este că Franța și Uniunea Europeană nu au o agendă ascunsă. Interesul nostru este ca Republica Moldova să fie un stat democratic și prosper. Noi nu facem geopolitică. Eu cred că trebuie sa fim toleranți și să nu întroducem sistematic geopolitica în dezbaterea publică.

„Sper ca într-o bună zi, vinul moldovenesc va putea fi vândut în Franța ”

— Și Franța, și Republica Moldova sunt cunoscute în lume drept țări ale vinului. Care vin, după părerea dumneavostră, este mai bun: cel francez sau cel moldovenesc?

— Desigur, eu cred că vinul francez este foarte bun, dar întrebarea ar fi ce comparăm. Dacă e să comparăm un vin de joasă calitate din Franța cu unul de aceeași calitate din Moldova, ambele sunt vinuri proaste. Dar, de asemenea, în ambele țări putem găsi vinuri foarte bune. Aici, în Republica Moldova, am avut ocazia să beau și continui să beau vinuri foarte bune.

Evident, este unul din sectoarele de viitor pentru această țară și el trebuie să meargă mână în mână cu dezvoltarea turismului.

— Ar avea vinurile din Moldova perspective pe piața franceză. Ar fi posibilă o cooperare între vinificatorii din cele două țări?

— Cooperarea a existat, dar COVID-19 a întrerupt-o. Am început cooperarea pentru a împărtăși experiența franceză referitor la apelațiunile de origine controlată. Sper să putem continua după ce se va sfârși pandemia, pentru că există potențial, și că, într-o bună zi, vinul moldovenesc va putea fi vândut în Franța. Sper asta, pentru că sunt interesat în diversitate.

Sergiu Pascari