Criza energetică din stânga Nistrulu: Cine beneficiază cu adevărat și ce măsuri sunt necesare pentru a salva regiunea

Odată cu începutul anului 2025, în regiunea transnistreană s-a declanșat o criză umanitară cauzată de oprirea livrărilor de gaz de către compania rusă Gazprom. Mii de locuitori au rămas fără căldură pe timp de iarnă, activitatea întreprinderilor a fost suspendată, iar Centrala termoelectrică de la Cuciurgan a trecut la utilizarea cărbunelui, ale cărui rezerve sunt insuficiente. Serghei Sidorenko, fondatorul platformei „Evropeiskaia Pravda” și specialist în drept internațional și relații bilaterale între Ucraina și Moldova, a analizat cine are de câștigat din acest colaps energetic și care ar putea fi strategia Rusiei în Moldova și regiune.

Gazul în regiunea transnistreană

Regiunea transnistreană, situată pe malul stâng al Nistrului, este considerată de autoritățile Moldovei ca parte integrantă a țării, însă se află sub controlul unui regim separatist susținut de Federația Rusă. Deși Rusia nu recunoaște oficial independența regiunii, aceasta exercită un control real asupra teritoriului și menține un contingent militar acolo.

Majoritatea locuitorilor regiunii transnistrene dețin pașapoarte rusești. Drapelul Rusiei este utilizat în această regiune ca „al doilea drapel de stat”. Economia regiunii a fost întotdeauna dependentă de gazul rusesc, livrat gratuit prin Ucraina. Însă, în urma expirării acordului de tranzit între Gazprom și Ucraina la 31 decembrie 2024, livrările de gaz către malul stâng au fost complet sistate, iar criza energetică s-a agravat.

Regimul de la Tiraspol a declarat că nu a fost luat prin surprindere, deoarece „existau premise și autoritățile s-au pregătit”. Totuși, realitatea arată diferit: blocurile de locuințe au rămas fără încălzire, iar școlile, grădinițele și instituțiile administrative au fost deconectate de la sistemul de termoficare. Multe dintre întreprinderi și-au suspendat activitatea din cauza lipsei de energie, iar întreruperile de curent sunt acum o rutină zilnică, deoarece Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, care a trecut pe cărbune, nu poate face față consumului crescut de câteva ori, chiar dacă a încetat să mai furnizeze energie electrică malului drept.

De asemenea, nu este clar cât timp vor mai dura rezervele de cărbune – așa-zisele autorități menționau o perioadă de 50 de zile, însă este posibil ca acestea să se epuizeze mai devreme. Din cauza problemelor cu energia electrică, au apărut întreruperi în alimentarea cu apă și în funcționarea rețelelor de telefonie mobilă.

În declarațiile publice a fost menționată frecvent data de „20 ianuarie” – s-a spus că rezervele de gaz rămase în conducte, utilizate în prezent mai ales pentru prepararea hranei, vor ajunge până în jurul acelei zile. În plus, vacanțele de iarnă pentru elevi au fost prelungite până pe 20 ianuarie. Cu toate acestea, nu se oferă detalii despre cum ar putea fi asigurată încălzirea sau alimentarea cu electricitate în școli până la acea dată.

Cum este prezentată criza în presa regiunii

În presa locală, sunt utilizate în principal trei scenarii pentru a reflecta situația din regiune.

• Asigurări despre un „viitor luminos”. Așa-numitul lider al regiunii, Vadim Krasnoselski, a încercat să calmeze populația, făcând apel la răbdare și promițând o îmbunătățire a situației în viitorul apropiat. Cu toate acestea, nu au fost prezentate măsuri concrete pentru soluționarea crizei energetice.

• Căutarea vinovaților. Propaganda de la Tiraspol caută activ responsabili pentru criză. În acest context, Rusia este complet exclusă din cercul de vină, iar acuzațiile la adresa Ucrainei lipsesc. Principalul responsabil este desemnată Moldova și autoritățile sale, fiind formulate afirmații precum „Moldova a oprit gazul” și „a impus o blocadă energetică”. Aceste declarații contrazic logica geografică și economică, însă se încadrează într-o strategie bine determinată.

• Comparația cu Moldova. Al treilea element al propagandei este ideea că locuitorii părții de dreapta a Nistrului ar suferi, de asemenea, din cauza crizei energetice, deoarece tarifele la electricitate au crescut de două ori, iar anterior gazul s-a scumpit. În ciuda absurdității acestei comparații — având în vedere că în regiunea transnistreană nu mai este gaz, iar curentul electric este întrerupt — acest argument face parte dintr-o strategie largă de influență. Acest narativ propagandistic servește evident pentru a distrage atenția de la cauzele reale ale crizei și pentru a forma o anumită atitudine în rândul populației.

Scenariul Kremlinului: cine va salva malul stâng al Nistrului

Tiraspolul a respins ajutoarele propuse de Chișinău. Krasnoselski a declarat de mai multe ori că Moldova nu oferă oficial niciun ajutor, deși purtătorul de cuvânt al guvernului Moldovei, Daniel Voda, a făcut publică o scrisoare oficială adresată persoanelor competente, precum și un răspuns negativ la propunerile de sprijin.

Propunerea Moldovei de a cumpăra gaz de pe piață a fost luată în derâdere, subliniind prețul ridicat al gazului. În regiune s-a exprimat speranța în reluarea livrărilor de gaz din Rusia, prin intermediul „Gazprom”-ului.

De fapt, Gazprom poate relua livrările de gaz în regiunea transnistreană în orice moment. Există posibilitatea tehnică de a face acest lucru — prin coridorul transbalcanic, gazul poate fi livrat din Rusia în Turcia, apoi prin Bulgaria și România în Moldova. Totuși, șansele de livrare a 5,7 milioane de metri cubi pe zi iarna sunt deja inexistente — la 31 decembrie, erau disponibile doar aproximativ 3 milioane de metri cubi pe zi.

Totuși, dacă livrările de gaz rusesc vor fi reluate, atunci va deveni clară încrederea și calmul așa-numitelor autorități ai regiunii transnistrene și motivul pentru care Rusia a decis să provoace această criză energetică acută.

Eforturile propagandistice ale Kremlinului și ale aliaților săi din regiunea transnistreană sunt acum concentrate pe aruncarea vinei pentru oprirea livrărilor de gaz asupra președintei Moldovei, Maia Sandu, și a guvernului său. Unul dintre argumentele-cheie este acuzația că aceștia, chipurile, nu au dorit să negocieze cu Moscova. În realitate, aceste afirmații nu corespund adevărului: la sfârșitul lunii noiembrie, guvernul Moldovei a trimis o delegație în Rusia, condusă de ministrul energiei, Victor Parlicov, pentru negocieri.

Această retorică creează un cadru informațional pentru eventualele acțiuni ulterioare ale Kremlinului. Următorul pas ar putea fi trimiterea unui politician prorusesc moldovean la Moscova. Acesta sau aceasta ar putea fi primit(ă) de Vladimir Putin sau de alt oficial de rang înalt, pentru a declara că tot ce trebuia să facă era să ceară, iar Rusia este pregătită să furnizeze un anumit volum de gaz pentru salvarea regiunii transnistrene. Ideea principală este că problema ar fi constă în faptul că Maia Sandu nu a solicitat acest ajutor.

Această mișcare va fi însoțită de declarații conform cărora întreaga Moldova ar putea beneficia de gaz mai ieftin dacă autoritățile ar fi încercat să ajungă la o înțelegere. Propaganda va pune vina pe Maia Sandu, acuzând-o că moldovenii sunt nevoiți să plătească mai mult pentru resursele energetice din cauza confruntării ei cu Rusia. Mesajul va fi completat cu o sugestie că, dacă în fruntea Moldovei ar fi fost alt politician, de exemplu, cel care negociază acum, problema gazului ar fi fost deja rezolvată. Persoana desemnată pentru rolul de „salvator” rămâne necunoscută, dar se poate presupune că, indiferent de alegerea Kremlinului, presiunea asupra Maiei Sandu și a partidului său va crește în lunile următoare, conform acestui scenariu.

La Chișinău, au fost făcute declarații publice repetate despre faptul că Rusia duce un război hibrid și încearcă să schimbe conducerea Moldovei cu una loială Kremlinului. În contextul actualei crize, de exemplu, Dorin Recean a spus că criza nu este decât o parte a unui plan pe termen lung al Rusiei, care folosește resursele energetice pentru a șantaja, manipula și duce propagandă pe ambele maluri ale Nistrului.

Era de așteptat, acuzarea de către Rusia, că Moldova și Kievul sunt responsabile pentru criza actuală. Potrivit diplomaților ruși, cauza principală a crizei a fost „ignorarea intenționată de către autoritățile de la Chișinău a numeroaselor probleme în relațiile cu „Gazprom””, iar Kievul „a oprit cinic tranzitul gazului rusesc în perioada de iarnă pentru a condamna populația din Transnistria la suferință”. Ambasada Rusiei la Chișinău a declarat că „mass-media pro-guvernamentale din Chișinău și Kiev răspândesc afirmații mincinoase și manipulatoare despre faptul că „Moscova a părăsit Tiraspolul ” pentru a „slăbi încrederea transnistrenilor în Rusia”.

Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a numit aceste acuzații „dezinformare” și a subliniat că criza din regiunea transnistreană a fost „creată de Moscova însăși”.

Ce se întâmplă pe malul stâng al Nistrului și de ce este periculos pentru Ucraina

Viitoarele alegeri parlamentare din Moldova vor fi un eveniment crucial pentru alegătorii moldoveni, dar rezultatul lor va avea o importanță majoră și pentru Ucraina.

Scopurile Rusiei în ceea ce privește Moldova sunt similare cu intențiile sale în războiul împotriva Ucrainei. Nu este vorba doar de controlul asupra unor regiuni specifice, ci de stabilirea unei influențe asupra întregii țări — fie direct, fie prin crearea unui guvern marionetă loial Kremlinului.

Particularitatea alegerilor din 2025 constă în consecințele lor pe termen lung. O victorie a forțelor pro-ruse ar putea întări din nou influența Rusiei. În plus, după alegeri, va deveni mai urgentă întrebarea reintegrării malului stâng în componența Moldovei. Acesta ar putea deveni un proces dificil nu doar din cauza prezenței militare ruse, dar și din cauza necesității unor investiții economice semnificative pentru modernizarea regiunii, care a rămas blocată în trecut.

O victorie a unui parlament pro-rus în Moldova va reprezenta o amenințare nu doar pentru integrarea sa europeană, ci și pentru echilibrul geopolitic din regiune. Acest lucru ar putea bloca cursul Moldovei către apropierea de UE pentru decenii, creând riscuri suplimentare pentru Ucraina. Uniunea Europeană consideră Ucraina și Moldova ca „un pachet unic de extindere”. Pierderea perspectivei de integrare europeană pentru Moldova va slăbi sprijinul pentru Ucraina în UE, mai ales din partea României, Italiei și Franței, pentru care regiunea are o semnificație deosebită.

De asemenea, rămâne nerezolvată problema statutului trupelor ruse și a bazei militare, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa securității regionale.

Ce poate face Ucraina pentru a ajuta

Ucraina ar putea manifesta voință politică și să propună ajutor regiunii transnistrene, demonstrând astfel eșecul planurilor Kremlinului în regiune. Acesta ar putea include livrări minime de gaz pentru nevoile umanitare, care să acopere încălzirea, apa caldă și producția de electricitate de bază. Ucraina dispune de suficiente rezerve de gaz în depozitele subterane, iar compensația financiară pentru livrări ar putea fi solicitată Uniunii Europene, care este interesată să prevină un criză umanitară la granițele sale. Un mecanism similar este deja utilizat în cadrul programului „Grain from Ukraine”, când donatorii europeni plătesc pentru grâul ucrainean destinat celor mai sărace state din Africa și Asia.

Premierul Moldovei, Dorin Recean, a declarat pe 6 ianuarie că Chișinăul nu a solicitat ajutor, dar este dispus să-l accepte dacă Kievul va manifesta inițiativă.

Se remarcă faptul că sunt necesare acțiuni operative și publice în această direcție. Astfel, va fi mai greu pentru Tiraspol să continue să susțină că nimeni nu oferă ajutor pentru salvarea regiunii. Dacă așa-numita conducere a regiunii transnistrene va refuza din nou, acest lucru va fi o dovadă finală că acționează exclusiv la comanda Kremlinului, care a regizat în totalitate această criză energetică în propriile sale interese.

Se menționează că pe 8 ianuarie a devenit cunoscut faptul că președinții Moldovei și Ucrainei, Maia Sandu și Volodimir Zelenski, au avut o discuție telefonică în care au discutat despre situația umanitară din regiunea transnistreană. În urma convorbirii, Zelenski a declarat că Ucraina este gata să ajute, de exemplu, prin livrări de cărbune.

Sursa

Serghei Stașevschi

Citește și

• Ajutoare refuzate și propagandă intensificată: Ce se întâmplă în stânga Nistrului
• Regiunea transnistreană se confruntă cu deconectări de curent: Consumul ridicat depășește producția
• Sandu a discutat cu Zelenski despre situația din regiunea transnistreană și securitatea regională