Ianuarie, prima lună în calendarul gregorian și una dintre cele șapte luni cu 31 de zile, poartă o istorie bogată în tradiții și superstiții. În cultura tradițională, această lună este cunoscută și sub denumirea de Luna lui Gerar, marcând începutul unui nou an și trecerea într-o altă etapă a vieții.
În tradiția populară, luna ianuarie, sau Gerar, care vine după Luna lui Îndrea, este plină de sărbători cu obiceiuri agrare menite să aducă prosperitate și belșug gospodăriilor. În seara de Sfântul Vasile (din 13 spre 14 ianuarie), oamenii umblă cu plugul (cu uratul) pentru a le ura rudelor un an bogat în roadă. O tradiție ce simbolizează aratul cu boi, plug și harapnic, simboluri ale fertilității și bogăției.
Flăcăii colindă cu buciume, bice sau oale pentru a înlătura relele precum seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare.
Bună seara la fereastră
La copii și la nevastă,
Bună seara tuturor
Ș-acelor de pe cuptor.
Am venit să vă urăm,
Lucruri bune să-nvățăm.
– De trei ori din clopoței,
Trageți glasul, măi flăcăi!
– Hăi, Hăi!
Oară* frumoasă, oară frumoasă,
Boieri mari dumneavoastră,
Nu-i vremea de dormit,
Da-i vremea de sculat,
La câmp rotat
Brazdă neagră de răsturnat,
De semănat grâu în două cu secară,
Până-n seară
Să rasară.
– De trei ori din clopoței,
Trageți glasul, măi flăcăi!
– Hăi, Hăi!
La luna, la săptămână
L-a apucat lelea pe badea de mână
Și l-a trimis pe lan
Să vadă dacă-i grâu copt.
Badea a-ncălecat pe un cal bălan
Și s-a dus la lan.
Lanul a-nconjurat,
Trei spice de grâu în mână a apucat
Și de probă lelei le-a dat.
Lelea când a văzut că grâu-i copt-răscopt,
Pe badea l-a trimis
La târgul cel mare după seceri.
– De trei ori din clopoței,
Trageți glasul, măi flăcăi!
– Hăi, Hăi!
A adus badea douăsprezece secerele
Pentru fete frumușele.
Fetele secerau,
Moșnegii legau,
Legătorile se rupeau;
Moșnegii din barbă zmulgeau,
Legătorile adăugeau
Și treaba bine mergea.
– De trei ori din clopoței,
Trageți glasul, măi flăcăi!
– Hăi, Hăi!
S-a gândit badea,
Unde să facă aria:
S-o facă pe deal?
Vântul a lua-o;
S-o facă devale?
Apa a lua-o.
A făcut-o la mijlocul pământului,
În jeliștea vântului.
Ș-a adus douăsprezece iepe sterpe,
Cu copitele crăpate,
Cu sârmă legate.
Cu copitele treierau,
Cu cozile felezuiau,
Cu nările vânturau,
Cu urechile în saci strângeau
Și treaba bine mergea.
– De trei ori din clopoței,
Trageți glasul, măi flăcăi!
– Hăi, Hăi!
S-a gândit badea unde să meargă la moară;
Ar merge la Mahala,
Acolo nici câinii n-au ce mânca;
Ar merge la Satul Mare,
Dacă moară n-are.
S-a dus la Buda Veche,
Unde mâțele strechie,
Dar morarul nici gând n-are
Moara s-o repare.
Când l-a văzut pe badea
Cu-așa grâu frumos,
De la căruță s-a-ntors,
A stricat un ou
Ș-a făcut coș nou;
A stricat două ouă
Ș-a făcut moară nouă.
Când a turnat badea grâul,
Nu curgea făină,
Da curgea aur și argint.
– De trei ori din clopoței,
Trageți glasul, măi flăcăi!
– Hăi, Hăi!
Când a ajuns badea acasă
Ș-a vârât mâna-n sac
Ș-a văzut așa făină frumoasă,
A trimis după sită deasă.
Lelea când a copt un colac –
Ca roata de la căruță;
Cu covata l-a pus,
Cu lopata l-a scos.
A rupt în două
Și ne-a dat și nouă;
A rupt în trii
Ș-a dat la copii;
A rupt în patru
Ș-a dat și l-ampăratu.
– De trei ori din clopoței,
Trageți glasul, măi flăcăi!
– Hăi, Hăi!
De urat am mai ura,
Știu că vi-i drag a asculta,
Dar noi nu suntem de-aici,
Suntem de la Bălțiul Lung
Unde trag douăsprezece babe la plug.
Badea cu ghiciușca de lână când le croia,
Pielea plesnea,
Dar lelea din urmă le jelea.
– De trei ori din clopoței,
Trageți glasul, măi flăcăi!
– Hăi, Hăi!
Am aninat într-o rădăcină,
Ca să-mi dați o bucată de slănină;
Ș-am aninat într-un pârlaz,
Ca să-mi dați s-o bucată de cârnaț,
S-avem cu ce ne da pe la nas.
Câte pietre în fântână –
Atâtea oale cu smântână;
Câte paie pe casă –
Atâția la badea bani pe masă.
– De trei ori din clopoței,
Trageți glasul, măi flăcăi!
– Hăi, Hăi!
La anul și la mulți ani!
Nică a lui Ștefan a Petrei și prietenii lui cu plugușorul. „Amintiri din copilărie”.
Dimineața de Sfântul Vasile este dedicată umblatului "cu semănatul", când copiii aruncă peste pragul casei semințe de grâu sau porumb, rostind cuvinte magice pentru o viață bogată și prosperă:
Să trăiţi, să înfloriţi,
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii,
Fiţi tari ca piatra,
Iuţi ca săgeata,
Tari ca fierul,
Iuţi ca oţelul,
La anul şi la mulţi ani!
Grupul folcloric „Bilcuța”
În popor, Luna lui Gerar adăpostește diverse superstiții: Dacă în Gerar nu este ger sau zăpadă, atunci se anticipă că vom avea zăpadă în primăvară. Intrarea în noul an fără datorii este considerată o practică benefică pentru evitarea îndatorării pe tot parcursul anului.
Încă o sărbătoare, care este marcată de ger, este Boboteaza. La 19 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Această sărbătoare încheie ciclul sărbătorilor de iarnă și simbolizează purificarea naturii și a apelor de forțele răului.
Boboteaza aduce cu sine obiceiuri specifice, precum sfințirea apei, considerată a aduce gerurile adevărate. Creștinii iau apă sfințită pentru a stropi gospodăriile, casele și animalele, încredințându-se că aceasta va aduce binecuvântare și protecție.
Superstiții și tradiții populare legate de Bobotează: Dacă vremea la Bobotează este frumoasă, se crede că anul va fi bogat în pâine. Conform tradiției, la Bobotează se mănâncă grâu fiert și se bea vin roșu după un post negru și sfințirea casei, cu rolul de a îndepărta răul. Se crede că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcați cu promoroacă, ei vor avea rod bogat. Dacă cei necăsătoriți se împiedică și cad pe gheață în ziua de Bobotează, este semn sigur că se vor căsători în acel an.
Maia Bălan
Citește și:
Vine Undrea în cojoc, cine nu e gata de iarnă să stea pe loc
