Cum e Ajunul Crăciunului în Moldova

Masa de ajun este abundentă, după postul Crăciunului, care a durat 6 săptămâni.
Creștinii din Moldova se pregătesc cu bucurie pentru sărbătoarea Crăciunului, care este celebrată pe 7 ianuarie conform calendarului ortodox. Crăciunul este o sărbătoare de familie, care reunește pe cei dragi la masa îmbelșugată, cu colinde și urări de bine.
În Ajunul Crăciunului, în noaptea de 6 spre 7 ianuarie, tradițiile moldovenești spun că familia se așează la masa de ajun. Pe masă sunt 12 feluri de mâncare, reprezentând cele 12 luni ale anului. Bucatele rituale, precum pâinea, colacii de grâu, coliva (grâul fiert), sarmalele, piftia, produsele din porc,pîrjoale, pește, cozonacii și fructele uscate, sunt dispuse într-un număr cu semnificație simbolică de 3, 7 sau 12.
Coliva se prepară din grâu fiert în ajun, cu miere, zahăr și fructe uscate. Foto:lalena
În unele sate, se organizează masa de ajun dedicată sufletelor celor morți, cu alimente de post. Preotul este invitat să participe și să binecuvânteze aceste preparate, iar colindele de Crăciun încep să se audă, aducând vestea Nașterii Domnului.
Timbru reprezentând colindătorii din colecția de Crăciun tipărită de Poșta Moldovei.
Conform tradiției, Dumnezeu a lăsat colindele pe pământ pentru a elibera oamenii de păcate. Colindătorii sunt răsplătiți cu covrigi, mere, nuci și turte dulci, iar uneori primesc și bani. Ascultarea colindelor este considerată benefică pentru aducerea armoniei în relații și pentru aducerea belșugului în case și pe ogoare.
În seara de ajun, locuitorii aprind un rug din bușteni pentru a menține lumina cât mai mult timp, iar pe masă neapărat vor arde lumânările.
Gospodinele coc pâine și colaci pentru Crăciun. În timpul coacerii pâinii, se modelează "crăciunelul" din prima cocă de aluat, având forma cifrei opt. Aceasta simbolizează începutul și sfârșitul anului. Aceste pâini sunt puse la icoane și ținute până la sărbătoarea Boboteaza sau Sf. Gheorghe.
„Crăciunelul” este colacul simbolic, copt de gospodine cu o zi înainte de Crăciun. Foto: mamaplus
Se acordă atenție pregătirii sufletești pentru a merge la Biserică, iar în unele locuri se pune paie sau fân sub masă și pe jos. Ritualurile locale includ păstrarea tradiției de a nu se atinge de bucate până la venirea preotului, care binecuvântează casa și masa.
În popor, se spune "Crăciunul sătul / Paștele fudul", subliniind importanța meselor festive.
Ajunul Crăciunului în Moldova este o perioadă plină de semnificație, tradiții și ritualuri, care sărbătoresc nașterea lui Iisus Hristos și aduc oamenii împreună într-un spirit de generozitate.
Ca și alte sărbători, Crăciunul este marcat prin tradiții populare, transmise din moși-strămoși:
- În ajunul Crăciunului, nu se aruncă gunoiul din casă și nu se împrumută lucruri. Această practică simbolizează respectul și puritatea înaintea sărbătorii, menținând casa și mediul înconjurător curate și neatinse.
- Fetele nemăritate au o serie de obiceiuri specifice pentru a-și afla ursitul. Punând bucăți mici din toate preparatele pregătite pentru Crăciun la fereastră în noaptea de ajun, se spune că acestea își pot vedea ursiții în vis.
- În tradiția populară, consumul de rachiu în ajunul Crăciunului este evitat, considerându-se că această băutură ar fi "băutura diavolului". Astfel, oamenii aleg alternative mai blânde sau se abțin de la consumul de alcool în această perioadă sacrală.
- Se spune că în noaptea dinspre Crăciun, apa din gospodărie se preface în vin, iar animalele încep să vorbească. Aceste credințe adaugă un element magic și miraculos sărbătorii, întărind convingerea într-un timp al minunilor.
- Cei care cresc albine au grijă să nu dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru a asigura prosperitatea stupilor și pentru a preveni pierderea albinelor la roit. Această practică respectă și protejează lumea naturală în preajma Crăciunului.
- În sate, în ziua de Ajun se coace cozonacul, iar pe masă sunt așezate două pâini, sare, pește, grâu și un pahar cu apă. Se crede că în timpul nopții, membrii decedați ai familiei vin să mănânce din aceste bucate, aducând astfel binecuvântare și respect pentru strămoși.
Maia Bălan
Citește și: