Regele Mihai I al României - o viață marcată de evenimente istorice și curaj în exil

Regele Mihai I al României în ultimii săi ani de viață. Foto: casamajestatiisale.ro
Mihai I, rege al României în două rânduri, s-a născut pe 25 octombrie 1921 la Sinaia, Muntenia, România, și a trecut la cele veșnice pe 5 decembrie 2017, în Aubonne, cantonul Vaud, Elveția. Viața sa a fost strâns legată de evenimentele istorice majore ale secolului XX, precum și de curajul său în exil.
Prima domnie a lui Mihai a început în 1927, la vârsta de doar 6 ani, după moartea bunicului său, regele Ferdinand I. Din cauza vârstei fragede, o regență a fost instaurată pentru a guverna în numele său. În 1930, criza economică l-a adus pe tatăl său, Carol al II-lea, în țară, care a fost proclamat rege, iar Mihai a primit titlul de "Mare Voievod de Alba-Iulia."
Regele Mihai a depus la 6 septembrie 1940 un jurământ de credință cu următorul cuprins:
„Jur credință Națiunii Române. Jur să păzesc cu sfințenie legile Statului. Jur să păzesc și să apăr ființa Statului și integritatea teritoriului României. Așa să-Mi ajute Dumnezeu.”
Evenimentele dramatice din 1940, inclusiv pierderea unor teritorii importante, l-au adus din nou pe Mihai pe tron, dar într-un context în care puterea reală era controlată de alți factori. Cu toate acestea, la 23 august 1944, regele Mihai I a proclamat război Germaniei, marcând un moment semnificativ în istoria României.
Sursa foto: casamajestatiisale.ro
După abdicarea sa forțată la 30 decembrie 1947, Mihai I a trăit în exil, dar a continuat să susțină cauza României. A fost decorat de Statele Unite și Uniunea Sovietică pentru contribuția sa la încheierea războiului. În pofida unor acuzații privind plecarea cu averi mari din țară, relatări despre viața sa din exil demonstrează că a trebuit să-și câștige existența prin propria muncă și nu a dus un trai luxos.
După Revoluția din 1989 a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în țară, cu excepția Paștelui din 1992, când a atras mulțimi entuziaste venite să-l vadă. De-abia sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetățenia română. Ulterior, i-au fost retrocedate și o parte din proprietăți. Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ținut un discurs în fața camerelor reunite ale Parlamentului României.
La 25 decembrie 1990, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, a sosit pe aeroportul Otopeni și a intrat în țară cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde voia sa se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și însoțitorii săi au fost opriți de un baraj al Poliției, conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țară. În 1992, la trei ani după revoluția Română din 1989 prin care a fost înlăturat guvernul comunist, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paști. Regele a fost întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită. În București, peste un milion de persoane au ieșit în stradă pentru a-l vedea. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul președintelui Iliescu, regelui interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani.
Într-un interviu acordat scriitorului Mircea Ciobanu, care a fost publicat în volumul de referință „Convorbiri cu Mihai I al României”, Regele Mihai spune:
„Atacurile împotriva monarhiei și împotriva mea dovedesc că actualii conducători ai țării nu sunt siguri pe poziția lor. Ei știu mai bine decât toți că republica a fost instalată fără să se consulte părerea poporului. Acum vor s-o consulte, dar pentru a o determina să legitimeze vechea fraudă.
Românii ar trebui să fie întrebați: Vreți voi să rămâneți cu o formă de guvernământ pe care v-au dat-o rușii în 1947?”
Regele Mihai I a fost înmormântat în decembrie 2017 la Catedrala Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș, alături de regina Ana. În timpul exilului său, a rămas un simbol al rezistenței și a continuat să susțină România în lume. Regele a fost unul dintre cei mai importanți protagoniști ai istoriei moderne a României și a rămas un simbol al curajului și devotamentului față de țară.
Maia Bălan
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului "Consolidarea și dezvoltarea capacității de producție a secțiunii române a site-ului eSP, precum și sprijinirea independenței editoriale și îmbunătățirea calității editoriale".
Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului "Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova". Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.