Chiar acum se întâmplă un fenomen astronomic – echinocțiul de toamnă
Originea cuvântului ”echinocțiu” se regăsește în limba latină, formându-se din două cuvinte- aquus (egal) și nox (noapte).
Azi, 23 septembrie 2023, la orele 09:49 și 56 secunde Soarele trece pe deasupra zenitului ecuatorului terestru. Acesta este momentul astronomic al echinocțiului de toamnă, când lungimea zilei este egală cu cea a nopții.
De mâine, începe oficial sezonul de toamnă în emisfera nordică a planetei Pământ, iar în emisfera sudică începe primăvara. Deja ziua pentru noi se va scurta în medie cu 4 minute pe zi, pînă ajungem la solstițiul de iarnă, în 22 decembrie. Nopțile devin tot mai lungi și zilele tot mai reci, iar natura intră în repaus.
Tot de azi, în zona Polului Nord începe noaptea polară, iar la Polul Sud începe ziua polară, când soarele nu apune nici pe o secundă după orizont. Aceste fenomene durează șase luni.
Sursa foto: astro.urseanu.ro
Originea cuvântului ”echinocțiu” se regăsește în limba latină, formându-se din două cuvinte- aquus (egal) și nox (noapte).
La anul viitor, în 2024, echinocțiul de toamnă va avea loc la 22 septembrie, orele 15:44.
Tradițiile populare spun că la anul care vine vremea va fi exact ca în ziua echinocțiului de toamnă. Dacă va ploua azi, și primăvara viitoare va fi ploioasă, dar dacă cerul este însorit la amează, se așteaptă un an bun. Tot azi se bat nucile și se culeg merele, se pregătește primul must din strugurii proaspăt culeși. Țăranii adună de zor de pe câmpuri roadele bogate ale toamnei. Cînd tună toamna târziu, se zice că sfântul Ilie se întoarce acasă cu carul plin cu păpușoi. În unele zone ale Moldovei, se zice, dacă tună în luna lui Răpciune, e semn de multă zăpadă în Făurar.
În aceste acorduri de toamnă, Nicolae Labiș scria: ”Sunt acum struguri și mere, Dar nu mai sunt rândunele, Multe flori sunt veștejite, Frunzele-s îngălbenite.”
Maia Bălan
Foto realizate de autor
