- Săptămânal Panoramic
Cine blochează gazele: Disputa energetică dintre Chișinău, Moscova și Tiraspol
Guvernul Republicii Moldova a solicitat Rusiei să ofere detalii despre planurile sale de reluare a livrărilor de gaze naturale către regiunea separatistă. Cererea vine după ce presa din Moscova a raportat că gazele ar putea fi livrate prin conducta Turk Stream, începând cu 1 februarie.
Potrivit ziarului rus Kommersant, o companie cipriotă asociată cu gigantul energetic rus Gazprom a făcut o rezervare pentru o lună pe conducta Turk Stream, pentru a transporta 3,1 milioane de metri cubi de gaze naturale către regiunea transnistreană. Valoarea totală a înțelegerii ar fi de 160 de milioane de dolari, fonduri pe care Rusia le descrie drept „ajutor umanitar.”
Conform publicației, această cantitate ar acoperi cererea minimă de gaze a regiunii separatiste.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Daniel Vodă, a declarat că autoritățile moldovenești nu au fost informate despre această soluție energetică propusă de Rusia și a cerut detalii suplimentare de la reprezentanții Moscovei din Chișinău.
„Soluția este simplă și poate fi aplicată chiar astăzi. Gazprom ar trebui să livreze gaze naturale companiei Moldovagaz, conform contractului în vigoare”, a explicat Vodă.
Acesta a mai acuzat guvernele din Rusia și regimul de la Tiraspol că inundă spațiul mediatic cu informații speculative despre criza energetică.
„Criza umanitară din regiunea transnistreană este creată și menținută artificial de Rusia, cu scopul de a genera un conflict intern în Republica Moldova”, a adăugat Vodă.
Acuzațiile lui Krasnoselski
Într-un mesaj video publicat pe platforma Telegram, Krasnoselski a declarat că „acțiunile Chișinăului, coordonate de Maia Sandu, blochează livrările de gaze naturale” către regiunea transnistreană, ceea ce a dus la deteriorarea condițiilor de trai ale cetățenilor.
„Republica Moldova împiedică aprovizionarea cu gaze, iar această decizie are consecințe grave asupra vieților oamenilor din regiune. Vom analiza aceste acțiuni dintr-o perspectivă legală,” a afirmat liderul separatist.
Krasnoselski a calificat situația drept „critică”, susținând că politicile Chișinăului contribuie la escaladarea problemelor economice și sociale din stânga Nistrului.
De asemenea, liderul autoproclamat a acuzat autoritățile de la Chișinău de discriminare față de cetățenii care locuiesc în stânga Nistrului. El a solicitat o reacție imediată din partea președintei Maia Sandu, susținând că măsurile adoptate de guvernul moldovean împiedică soluționarea crizei și afectează drepturile cetățenilor din regiune.
Sandu: Problema vine de la Moscova, nu de la Chișinău
Maia Sandu a afirmat că originea crizei energetice din regiunea transnistreană nu se află la Chișinău, ci la Moscova. Ea a cerut Rusiei să ofere soluții reale pentru această problemă, în loc să creeze conflicte artificiale.
„Acuzațiile aduse Republicii Moldova sunt o încercare de a devia atenția de la adevăratele cauze ale crizei energetice, care sunt legate de deciziile Moscovei,” a declarat Sandu.
Refuzul constant al ajutoarelor umanitare
Consilierul pe comunicare al președintei a precizat că Maia Sandu nu va răspunde în mod direct acuzațiilor lui Krasnoselski, însă Biroul politicii de reintegrare a oferit detalii suplimentare despre relația cu așa-numita administrație de la Tiraspol.
Potrivit Biroului politicii de reintegrare, autoritățile separatiste din regiunea transnistreană au refuzat în mod constant ajutoarele umanitare oferite de Chișinău. De asemenea, s-a raportat că administrația autoproclamată a amenințat cu sancțiuni angajații structurilor sociale din regiune care ar accepta aceste ajutoare.
Regiunea transnistreană, cunoscută pentru dependența sa energetică de livrările de gaze naturale din Rusia, se confruntă cu o criză severă după ce Ucraina a întrerupt transportul de gaze prin conductele care traversează teritoriul său.
Chișinăul a propus soluții pentru aprovizionarea regiunii, prin intermediul companiei Moldovagaz, dar acestea au fost respinse de administrația de la Tiraspol, care invocă motive legate de „suveranitatea” regiunii.
Doina Croitoru
Citește și