- Săptămânal Panoramic
Guvernul francez, condus de premierul Michel Barnier, a fost demis prin moțiune de cenzură
Până la instalarea unui nou guvern, actualii miniștri vor gestiona doar afacerile curente, o perioadă tranzitorie care nu este reglementată strict în legislația franceză, nici în privința duratei, nici a limitelor exacte. Foto: agora.md.
Guvernul condus de prim-ministrul francez Michel Barnier a fost demis pe 4 decembrie, printr-o moțiune de cenzură adoptată de Adunarea Națională. Moțiunea a fost susținută de 331 de deputați, cu 43 de voturi mai mult decât majoritatea absolută necesară. În urma acestui vot, prim-ministrul Barnier, fost negociator al Uniunii Europene pentru Brexit, este obligat să își prezinte demisia președintelui Emmanuel Macron. Aceasta reprezintă o premieră pentru Franța, fiind prima dată din 1962 când un guvern este demis printr-o moțiune de cenzură, transmite radiochisinau.md.
Criza politică din Franța se agravează. Acest vot survine la doar șase luni după dizolvarea Parlamentului și organizarea unor alegeri legislative anticipate. Moțiunea a fost inițiată de alianța de stânga și de extrema-dreaptă, care dețin împreună majoritatea voturilor, iar căderea guvernului era considerată aproape inevitabilă după ce Barnier a invocat articolul 49.3 din Constituție pentru a adopta bugetul asigurărilor sociale fără vot, asumându-și astfel răspunderea guvernului.
După negocieri bugetare tensionate, în care Barnier a cedat unor cereri ale partidului Rassemblement National (RN), extrema dreaptă, liderul RN, Jordan Bardella, a criticat bugetul ca fiind „periculos pentru creșterea economică și puterea de cumpărare” și a denunțat „strategia fricii” a guvernului, care a invocat riscuri de criză financiară în caz de demitere.
Președintele Macron a declarat că nu poate „crede în votarea unei moțiuni de cenzură” și a cerut să nu se „provoace teamă în rândul oamenilor” prin amenințări de criză financiară.
În schimb, prim-ministrul Barnier a avertizat că demiterea guvernului va face „totul mai dificil și mai grav”, în contextul unui deficit public prognozat să ajungă la 6,1% din PIB în 2024, mult peste ținta de 5%. Fără un buget adoptat, incertitudinea politică ar putea crește costurile datoriei publice.
Până la instalarea unui nou guvern, actualii miniștri vor gestiona doar afacerile curente, o perioadă tranzitorie care nu este reglementată strict în legislația franceză, nici în privința duratei, nici a limitelor exacte.
Victoria Cazacu
Citește și:
