Dintre cei 11 candidați la prezidențiale, 8 dețin cetățenia altor state

Pe lângă Alexandr Stoianoglo, candidatul pentru funcția de președinte susținut de fostul președinte pro-rus Igor Dodon, mai există și alți candidați care dețin cetățenia unei alte țări. Cel puțin șapte candidați au cetățenii străine, deși nu toți au informat Comisia Electorală Centrală (CEC) despre acest lucru, relatează Radio Europa Liberă​ Moldova.

La Comisia Electorală Centrală (CEC), toți candidații înregistrați trebuie să completeze fișe autobiografice în care trebuie să menționeze, printre altele, dacă au cetățenia altui stat. Din cei 11 candidați oficiali, pe lângă Alexandr Stoianoglo, și-au declarat cetățeniile străine și alți candidați.

Candidații completează aceste fișe pe propria răspundere, iar acest proces este considerat o simplă formalitate birocratică, fără implicații legale. De asemenea, conform legislației din Republica Moldova, este permisă deținerea dublei cetățenii, inclusiv pentru cei care exercită funcții de vârf în politică.

Printre candidații care au recunoscut că dețin cetățenii străine se numără:

• Alexandr Stoianoglo - susținut de partidul ex-președintelui Igor Dodon, deține cetățenia română.
• Maia Sandu - actuala președintă și candidată pentru un nou mandat, este de asemenea cetățeană română.
• Victoria Furtună - ex-procuroare și candidat independent, a obținut cetățenia română.
• Octavian Țîcu - candidatul blocului „Împreună”, care este cetățean român.
• Ion Chicu - fost premier și actual candidat din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, este de asemenea cetățean român.
• Andrei Năstase - candidat independent, deține cetățenia română.
• Vasile Tarlev - candidatul Partidului Pentru Viitorul Moldovei, este cetățean român.
• Renato Usatîi - candidatul Partidului Nostru, deține cetățenia rusă.

Reacții și controverse

Faptul că Alexandr Stoianoglo deține cetățenia română a generat multe reacții în mass-media și pe rețelele sociale, având în vedere sprijinul pe care îl primește din partea partidului lui Igor Dodon. Dodon s-a declarat împotriva dublei cetățenii pentru oficialii de rang înalt și a folosit acest argument în campaniile sale prezidențiale din 2016 și 2020, când a concurat împotriva Maiei Sandu.

De exemplu, după înfrângerea din 2020, Dodon a afirmat la o televiziune rusă că este „absurd” ca președintele Republicii Moldova să poată avea cetățenia altui stat. El a mai adăugat că „nu este corect ca președintele să aibă dreptul la cetățenie dublă”.

Stoianoglo a afirmat că a obținut cetățenia română „într-un context fără conotații politice”. El susține că pentru moldoveni, obținerea unei alte cetățenii este o „necesitate” pentru a accesa beneficii sociale și economice. Recent, la fel ca Dodon, Stoianoglo a declarat că dorește ca oficialii moldoveni să aibă doar cetățenia Republicii Moldova și că, dacă legea va permite acest lucru, el se va conforma.

Un alt exemplu: Renato Usatîi a declarat în campaniile din 2014 și 2020 că, dacă ar fi fost ales președinte, ar milita pentru anularea dreptului la dubla cetățenie pentru oficiali. De asemenea, el a recunoscut în 2020 că a spus „de zece ori” că va renunța la cetățenia Federației Ruse, dar nu a oferit detalii când a fost întrebat dacă a făcut acest lucru.

Legislația 

Legislația Republicii Moldova permite deținerea dublei cetățenii, chiar și pentru persoanele care ocupă funcții politice înalte. Candidații la funcția de președinte trebuie să aibă cel puțin 40 de ani, să locuiască de cel puțin 10 ani în țară și să cunoască limba română.

Printre cei care au declarat că nu dețin alte cetățenii se numără Irina Vlah, Natalia Morari și Tudor Ulianovschi, care au explicat că nu consideră că deținerea dublei cetățenii ar reprezenta o problemă, atâta timp cât respectă legile Moldovei.

Arina Bardari

Citește și:

• CEC a înregistrat ultimii candidați pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024
• Cine sunt și ce promit candidații la alegerile prezidențiale din Moldova?