NATO a aprobat noul secretar general: Președintele României și-a retras candidatura

Premierul olandez Mark Rutte va deveni următorul secretar general al NATO. Numirea sa a fost aprobată de toți membrii Alianței. La rândul său, președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că și-a retras candidatura pentru acest post, relatează BBC News Russian Service.

Rutte îi va succeda actualului secretar general Jens Stoltenberg, al cărui mandat se încheie în octombrie 2024. La 20 iunie, toate cele 32 de state membre NATO au aprobat în unanimitate candidatura lui Rutte, deși aprobarea oficială va avea loc abia la următorul summit al Alianței, care va avea loc la Washington în luna iulie.

Rutte, în vârstă de 57 de ani, își va prelua mandatul în contextul conflictului actual dintre Rusia și Ucraina și al unei reduceri probabile a sprijinului financiar și a rolului SUA în cadrul alianței dacă Donald Trump va deveni din nou președinte. Trump și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de faptul că multe țări NATO nu reușesc să își îndeplinească angajamentele privind cheltuielile de apărare de 2% din PIB. Cu toate acestea, de la izbucnirea războiului ruso-ucrainean, multe țări europene și-au majorat semnificativ bugetele de apărare.

Actualul secretar general Jens Stoltenberg a declarat anterior că Europa trebuie să fie pragmatică și să coopereze cu orice lider care va ajunge la Casa Albă. Rutte a putut candida la funcția de secretar general al NATO după ce și-a anunțat retragerea din politică. În iulie anul trecut, în urma prăbușirii guvernului său de coaliție, el a promis să conducă un guvern interimar, dar să nu candideze la următoarele alegeri.

În urma alegerilor olandeze de la sfârșitul lunii mai, a fost formată o nouă coaliție, iar membrii acesteia au convenit asupra numirii lui Dick Schoof ca prim-ministru. Acest lucru i-a permis lui Rutte să se retragă și să se concentreze asupra noului său rol. Experiența și sprijinul constant al lui Rutte pentru Ucraina au fost primite favorabil de majoritatea țărilor NATO, inclusiv de membrii-cheie ai Alianței: SUA, Regatul Unit, Franța și Germania. Cu toate acestea, candidatura sa a fost inițial respinsă de Turcia, Ungaria și România.

Turcia și-a retras obiecțiile după vizita personală a lui Rutte în aprilie, când acesta s-a întâlnit cu președintele Recep Tayyip Erdogan. Negocierile au fost mai dificile cu Ungaria. În 2021, Rutte, în calitate de prim-ministru al Țărilor de Jos, a declarat că Ungaria nu ar trebui să fie membră a UE din cauza adoptării de către aceasta a unor legi discriminatorii anti-LGBT+. Cu toate acestea, la 18 iunie, Budapesta a fost de acord să renunțe la obiecțiile sale după ce Rutte a promis că nu va cere guvernului ungar să furnizeze ajutor militar Ucrainei.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat:

"Am ajuns la un acord important cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Am convenit că personalul maghiar nu va participa la activitățile NATO din Ucraina și că niciun fond maghiar nu va fi direcționat pentru a sprijini Ucraina.... După întâlnirea de ieri de la Bruxelles, prim-ministrul Mark Rutte a confirmat că sprijină pe deplin acest acord și va continua să îl onoreze dacă va fi numit secretar general al NATO."

Astfel, Ungaria este pregătită să susțină candidatura lui Rutte.

În România, procesul de susținere a fost mai puțin complicat: după retragerea candidaturii sale, Klaus Iohannis a cerut Consiliului Român de Apărare să îl susțină pe Rutte, ceea ce a și făcut.

În luna martie, președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat decizia de a candida la funcția de secretar general al NATO. El a declarat că Europa de Est are o contribuție valoroasă la discuțiile și deciziile luate în cadrul alianței, astfel că această regiune ar trebui să fie reprezentată în conducerea organizației. Cu toate acestea, înainte de alegeri, președintele român și-a retras candidatura.
 

Arina Bardari