Au fost publicate documentele negocierilor de la începutul războiului din Ucraina: care au fost condițiile

The New York Times a furnizat copii complete ale documentelor discutate în cadrul singurelor discuții directe cunoscute între Rusia și Ucraina de la începutul invaziei la scară largă. Aceste discuții au avut loc în Belarus și Turcia în februarie, martie și aprilie 2022, relateazăообщает Serviciul rusesc al BBC News.

Documentele au fost obținute din surse ucrainene, rusești și europene. Autenticitatea acestora a fost confirmată de participanții direcți la negocieri și de persoane apropiate de aceste evenimente.

Anterior, o parte din conținutul acestor documente au fost deja dezvăluite, au fost chiar arătate de Vladimir Putin, dar pentru prima dată sunt publicate în întregime.

Ziarul publică proiectul de tratat din 15 martie 2022 în traducere în limba engleză, care a fost furnizat de Kiev guvernelor occidentale la acea vreme. De asemenea, prezintă comunicatul de la Istanbul din 29 martie din același an și proiectul de tratat în limba rusă din 15 aprilie, care i-a fost dat lui Putin, cu excepția unei hărți care a fost inclusă într-una dintre anexe.

Ce s-a discutat și la ce s-a ajuns

Proiectul de acord prezentat subliniază în mod concret punctele cu care una dintre părți a fost de acord și cealaltă nu, precum și aspectele pe care delegația ucraineană a refuzat să le discute.

Negociatorii ucraineni au refuzat categoric să discute cererile rusești de ridicare a tuturor sancțiunilor și de încetare a tuturor procedurilor judiciare, precum și condițiile pentru ca Ucraina să nu adere la Curtea Penală Internațională.
 

Aceștia au respins, de asemenea, o listă de acte legislative ucrainene redactată de Rusia, pe care Moscova a insistat să o anuleze în conformitate cu cererile sale de a acorda limbii ruse un statut egal cu cel al limbii ucrainene și de a consolida lupta împotriva a ceea ce Rusia numește "nazism".

Cu toate acestea, documentul arată că Ucraina era pregătită să accepte cererea Rusiei de a nu adera la alianțe militare, în special la NATO, în timp ce Rusia era pregătită să accepte aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

De asemenea, Ucraina și-a exprimat disponibilitatea de a limita dimensiunea forțelor sale armate, raza de acțiune a sistemelor balistice și alți parametri militari, dar a insistat asupra unor limite mai mari. De exemplu, Rusia a cerut limitarea dimensiunii armatei ucrainene la 85.000 de oameni, în timp ce Ucraina a propus o limită de 250.000.

Chestiunea statutului Crimeei și al Donbasului ar fi trebuit să fie amânată cu 15 ani.

Principalul obstacol în calea continuării discuțiilor a fost problema garanțiilor de securitate pentru Ucraina din partea unor țări terțe, inclusiv a statelor occidentale și non-occidentale. Rusia a insistat că, în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei, țările garante ar trebui să vină în ajutor doar cu acordul tuturor, inclusiv al Rusiei însăși.

Clauza dădea efectiv Rusiei un drept de veto în cazul unei noi agresiuni împotriva Ucrainei, ceea ce a făcut ca Kievul să-și piardă interesul față de negocieri, a declarat pentru New York Times o sursă apropiată situației.

Atitudini occidentale față de negocieri

Putin susține că partenerii occidentali i-au descurajat pe ucraineni să accepte termenii acordului. Unii propagandiști au menționat chiar numele premierului britanic de atunci, Boris Johnson, care a vizitat Kievul la 9 aprilie 2022.

Într-un interviu pentru BBC, Johnson a declarat ulterior că se opune concesiilor teritoriale făcute Rusiei, dar, amintindu-și de vizita sa, Zelensky a remarcat că Johnson a avertizat doar că Ucraina va fi supusă la presiuni pentru a face compromisuri, dar a dat asigurări că va sprijini orice alegere făcută de Ucraina. Nici Johnson și nici Zelenskyy nu au vorbit despre celelalte cereri ale Rusiei față de Ucraina.
 

Totodată, New York Times a citat o sursă americană care a declarat că SUA este îngrijorată de condițiile pe care delegația ucraineană le-a discutat cu Rusia și a întrebat fără menajamente: "Vă dați seama că este vorba de o dezarmare unilaterală, nu-i așa?".

Ana Slusari

CItește și:

• Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro pentru Ucraina în cadrul programului „Ukraine Facility”
• Un ucrainean și un etiopian au povestit cum au ajuns în Moldova și de ce au cerut azil