Amnesty International a făcut o sinteză a anului 2023 în Moldova privind situația cu drepturile și libertățile omului

Organizația nonguvernamentală internațională Amnesty International* a publicat un raport privind activitatea sa în Moldova și în regiunea transnistreană pentru anul 2023. Raportul arată că, în această perioadă, în țara noastră a fost înregistrată încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor în mod sistematic.

Astfel, potrivit documentului, anul trecut în Moldova au fost încălcate drepturile la libertatea de întrunire și de exprimare, nu au fost soluționate cazuri de tortură și rele tratamente, iar infracțiunile comise anterior au rămas nepedepsite. De asemenea, asasinarea unui lider al opoziției din regiunea separatistă moldovenească transnistreană rămâne nerezolvată.

Potrivit raportului, legea modificată privind Serviciul de Informații și Securitate și activitățile acestuia încalcă dreptul la viață privată. Iar noul regim de imigrație introdus de autoritățile moldovenești a însemnat că refugiații riscau să piardă accesul la bunuri și servicii de bază.

În plus, discriminarea împotriva persoanelor din comunitatea LGBT a rămas la același nivel ridicat în Moldova. Cu toate acestea, anul trecut, autoritățile moldovenești au adoptat un program de adaptare la schimbările climatice.

În raportul său, Amnesty International amintește, de asemenea, că a continuat criza economică, exacerbată de invazia Rusiei în Ucraina.

Aceasta a erodat și mai mult standardele de viață într-una dintre cele mai sărace țări din Europa și a alimentat protestele antiguvernamentale conduse de opoziție. Tensiunile cu Rusia au escaladat, 45 de diplomați ruși și alți membri ai personalului rus au fost expulzați din țară sub acuzația de spionaj. Un număr tot mai mare de cetățeni ruși au fost refuzați să intre în Republica Moldova în cazuri în care poliția de frontieră a considerat că nu au motive valide pentru a vizita țara, uneori zeci de astfel de cazuri au avut loc într-o săptămână. Ca urmare, unele persoane care călătoreau cu avionul au fost reținute la aeroport cu ore sau chiar cu zile întregi.

Ulterior în raport, organizația a descris mai detaliat situația privind respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor din Republica Moldova pe parcursul anului 2023.

Libertatea de întrunire

Partidul Șor, care organizează proteste antiguvernamentale începând încă cu anul 2022, a fost declarat „neconstituțional” și interzis de Curtea Constituțională a Moldovei, acesta fiind acuzat de tentativă de destabilizare a Moldovei în complicitate cu Rusia. Cinci deputați în funcție au rămas în parlament ca independenți. Mulți membri au părăsit partidul și s-au alăturat Partidului „Șansă”. La 3 noiembrie, Comisia pentru Situații Excepționale (un organism al cărui competență oficială se limitează la imigrație și securitate energetică) a interzis membrilor partidului Chance să candideze la alegerile locale generale din 5 noiembrie.

Tortură și alte rele tratamente

Cauzele instituționale ale torturii și altor rele tratamente în locurile de detenție rămân nesoluționate în Moldova, spune Amnesty International. Deținuții din închisorile pentru adulți și minori continuă să sufere din cauza supraaglomerării celulelor, a condițiilor insalubre, a condițiilor de detenție inadecvate și a sănătății precare.

Impunitate

Organizația neguvernamentală Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat deciziile Curții Supreme de Justiție în perioada iulie 2013- februarie 2022 și a concluzionat că audierile în instanță în cazurile de presupuse torture durează semnificativ mai mult decât în alte cauze penale și duc la o creștere de 13 ori a numărului de achitări și a pedepselor mai blânde. Potrivit experților CRJM, cea mai probabilă cauză este frica judecătorilor de suspecți sau coluziune dintre judecători, suspecți și procurori. Și niciun plan pentru a rezolva aceste probleme de lungă durată nu a fost făcut public, a declarat organizația pentru drepturile omului.

De exemplu, în cazul răpirii și returnării forțate în Turcia a șapte profesori turci de către serviciile de informații moldovenești în 2018, nu s-a înregistrat niciun progres, în afară de o amendă aplicată în 2020 fostului director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru o infracțiune economică conexă.

Dreptul la viață privată

Legile privind Serviciul de Informații și Securitate, contrainformativă și activitatea informativă externă, adoptate de parlament la 8 iunie și, respectiv, la 7 iulie, au reflectat criticile aduse proiectelor anterioare de către Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și de către societatea civilă moldovenească. Legile revizuite au atenuat intenția guvernului de a conferi SIS puteri largi și vag definite de a efectua supraveghere secretă și de a intercepta comunicații private. Noile legi necesită autorizarea judiciară pentru astfel de măsuri, deși unele dispoziții ale legii rămân generale și deschise la interpretări eronate.

Libertatea de exprimare

În octombrie 2023, SIS a blocat în mod extrajudiciar accesul la 22 de platforme online (majoritatea cu sediul în Rusia) și a suspendat licența a șase posturi de televiziune pentru publicarea de informații „care ar putea provoca tensiuni sau conflicte sociale”.

Drepturile LGBT

În luna iunie 2023, la Chișinău a avut loc marșul Pride, la care au participat aproximativ 500 de persoane. În ciuda amenințărilor primarului de a interzice evenimentul, acesta a decurs fără incidente. Cu toate acestea, discriminarea împotriva persoanelor LGBT rămâne larg răspândită, la fel ca și declarațiile homofobe ale activiștilor religioși și ale unor oficiali.

Drepturile refugiaților și ale migranților

În ianuarie 2023, guvernul moldovean a adoptat pentru prima dată un regim de protecție temporară în temeiul Legii privind acordarea unui azil din 2008. Acesta prevede ca ucrainenii și alți refugiați care intră sub incidența sa să solicite protecție în termen de 90 de zile de la sosirea la frontieră. Anterior, statutul și drepturile refugiaților erau reglementate de legislația de urgență, de Comisia pentru situații excepționale și de derogări de la legislația națională, cum ar fi ridicarea restricțiilor privind dreptul la muncă și accesul la serviciile de bază.

Atât ONG-urile naționale cât și cele internaționale și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că mulți refugiați riscă să piardă accesul la locuri de muncă și la alte drepturi din cauza termenelor limită strânse, a informațiilor insuficiente, a lipsei dovezilor de reședință sau a altor cerințe birocratice. Până la 3 decembrie, Moldova a primit 112 811 refugiați din Ucraina, a precizat organizația pentru drepturile omului.

Dreptul la un mediu sănătos

Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, „Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa la schimbările climatice, fiind predispusă în special la inundații și secetă”. În ultimele două decenii, 80% din teritoriul său a fost afectat de inundații și valuri de căldură în timpul verii.

La 30 august 2023, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Programul național de adaptare la schimbările climatice până în 2030 și un plan de acțiuni pentru a alinia țara la eforturile globale de limitare a impactului negativ al schimbărilor climatice.

Regiunea transnistreană

În iulie 2023, Oleg Horjan, liderul partidului comunist local, a fost asasinat în Transnistria. El a fost găsit împușcat mortal în propria casă. A fost eliberat din locuri de detenție în anul 2022, la sfârșitul unei pedepse impuse în 2018 pentru un presupus atac asupra unor ofițeri de poliție. Oleg Horjan a fost un critic public al autorităților din regiune și a raportat despre abuzuri ce țin de drepturile omului în închisoare. După cum subliniază Amnesty International în raportul său, până la sfârșitul anului încă nu se desfășurase nicio anchetă efectivă privind circumstanțele morții sale.

Explicație:

*Amnesty International este o organizație internațională nonguvernamentală, fondată în Marea Britanie în 1961, care își propune „să întreprindă cercetări și acțiuni pentru a preveni și a pune capăt încălcărilor dreptului la integritate fizică și psihologică, la libertatea de conștiință și de exprimare și la libertatea de a nu fi discriminat, în contextul activității sale de promovare a drepturilor omului”.

Alexandr Egorencov