UE înăsprește controalele la frontieră în politica privind migrația

Parlamentul European a adoptat miercuri, 10 aprilie, o reformă amplă a politicii europene privind migrația, marcând un pas important într-o problemă care a generat tensiuni și diviziuni între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Această reformă, cunoscută sub numele de "Pactul privind migraţia şi azilul", constă într-un pachet legislativ ce vine să consolideze controalele la frontierele UE și să introducă un sistem de solidaritate între statele membre, relatează g4media.ro.

Adoptarea acestor zece texte legislative, care alcătuiesc Pactul, a fost rezultatul unui compromis dificil în cadrul unei sesiuni plenare la Bruxelles. Deși votul a fost în favoarea reformei, aceasta a stârnit opoziția atât a partidelor de extremă dreaptă, cât și a celor de stânga radicală.

Principalele puncte ale reformei vizează înăsprirea controalelor la frontierele UE și introducerea unui sistem de solidaritate între statele membre. Aceste măsuri vin în contextul unei creșteri a numărului de cereri de azil în UE, care a atins 1,14 milioane în 2023, cel mai ridicat nivel din 2016, conform Agenției Europene pentru Azil. De asemenea, intrările "neregulamentare" în UE au crescut, ajungând la 380.000 în 2023.

Reforma introduce o "depistare" obligatorie a migranților care sosesc la frontierele UE, aceștia urmând să fie înregistrați în baza de date comună Eurodac. De asemenea, este prevăzută o "procedură la frontieră" pentru cei cu cele mai mici șanse statistice de a primi azil. Aceștia vor fi reținuți în centre în timp ce li se examinează cazul în mod accelerat, cu scopul de a-i trimite înapoi mai rapid pe solicitanții de azil respinși.

O altă componentă importantă a reformei este instituirea unui sistem de solidaritate obligatoriu între statele membre. Aceasta înseamnă că țările cu un număr mare de exilați care sosesc, precum Italia, Grecia și Spania, vor primi sprijin din partea celorlalte state UE. Sprijinul poate consta în preluarea solicitanților de azil pentru relocare sau în contribuții financiare sau materiale către țările aflate sub presiune migratorie.

Cu toate acestea, reforma a fost întâmpinată cu îngrijorare de aproximativ 161 de organizații pentru drepturile omului, precum Human Rights Watch, Amnesty International și altele. Aceste organizații au exprimat preocupări legate de "detenția familiilor cu copii" și "criminalizarea" exilaților.

Reforma menține, cu ajustări minore, regula actuală conform căreia prima țară în care un migrant intră în UE este responsabilă pentru cererea sa de azil. Cu toate acestea, este introdus un sistem de solidaritate obligatoriu pentru a ajuta țările care se confruntă cu un număr semnificativ de exilați.

Următorul pas pentru Pactul privind migraţia şi azilul este aprobarea oficială din partea statelor membre ale UE. Comisia Europeană are sarcina de a prezenta un plan de punere în aplicare până în luna iunie. Multe detalii rămân de clarificat, ceea ce ridică incertitudini cu privire la funcționarea viitoare a acestui sistem.

Maia Bălan