Apa potabilă din nordul Republicii Moldova: Ce consumăm și cum protejăm resursele de apă

La 22 martie, este marcată Ziua Mondială a Apei, un motiv pentru a reflecta asupra importanței apei potabile și a necesității conservării acestei resurse pentru viitorul nostru. Încercăm să analizăm pe scurt, ce resurse de apă potabilă deține Republica Moldova și care este calitatea apei de băut.

Apa dulce este singura sursă de apă potabilă de pe planetă, reprezentând aproape în întregime resursele de gheață și zăpadă, cu aproximativ 69%. Cu toate acestea, această apă dulce este inaccesibilă în mare parte datorită stării sale solide și a dificultății de transport. 

Apa dulce accesibilă pentru consum uman reprezintă doar 1% din cantitatea totală de apă dulce de pe planetă. Această apă este distribuită în proporție de 70% în apele de suprafață (fluvii, râuri, lacuri etc.) și 30% în apele subterane.

Analizând aceste cifre, este evidentă una dintre cele mai alarmante probleme cu care se confruntă planeta în prezent - scăderea rezervelor de apă dulce accesibilă. Această problemă reală afectează zilnic întreaga planetă din cauza lipsei măsurilor eficiente de conservare a apei. Aproximativ o treime din populația globului trăiește în țări în care consumul de apă depășește cu 20% rezervele disponibile ale țării respective. Deși o parte din apa pierdută este înlocuită în mod natural prin ciclul apei în natură, este imperativ ca fiecare dintre noi să contribuim la înlocuirea celeilalte părți de apă prin conservarea, utilizarea rațională și responsabilă a resurselor de apă, precum și prin filtrarea și tratarea surselor de apă nepotabilă pentru a obține apă sigură pentru consum.

Hidrografia Republicii Moldova cuprinde toate tipurile de unități acvatice, de la fluvii și râuri la lacuri și ape subterane. Deși Moldova are puține râuri mari, dispune de o rețea densă de râuri mici și pâraie, permanente sau temporare, cu un număr de peste 3100. Lungimea totală a rețelei hidrografice depășește 16.000 km, dintre care 250 de râuri au o lungime mai mare de 10 km fiecare. Printre acestea, doar 8 râuri - Nistru, Prut, Răut, Bîc, Botna, Ichel, Cogîlnic și Ialpug - au o lungime mai mare de 100 km. Rețeaua hidrografică a Republicii Moldova face parte din bazinul Mării Negre. 

În ceea ce privește consumul de apă, o mare parte de populație din satele Moldovei, precum și parțial din municipiul Bălți, se alimentează din fântânile de suprafață.

Din peste 3100 de fântâni de suprafață testate, 70% dintre ele nu îndeplinesc standardele igienice necesare. Agențiile medicale efectuează dezinfecții o dată la câțiva ani, ceea ce duce la o reducere cu 7% a fântânilor nonconforme.

Totodată, calitatea apei din apeductele centralizate depinde de țevile, prin care este livrată apa. În caz, că sistemul de apeduct este învechit, aceasta afectează și calitatea apei.

În nordul Republicii Moldova, bogăția hidrografică dată de fluviul Nistru, râul Prut și râurile mici din bazinul râului Prut, precum și din bazinul fluviului Nistru, reprezintă o resursă vitală pentru regiune. Conform unui studiu recent intitulat "Indicele de calitate a apelor de suprafață din regiunea Nord", realizat de Institutul de Ecologie și Geografie, situația calității apei este una alarmantă.

Apele de suprafață sunt esențiale nu doar pentru asigurarea cu apă potabilă, ci și pentru activitățile economice și agricultură. Cu toate acestea, poluarea produsă de diverse surse afectează fauna și flora din regiune. Printre aceste surse se numără apele reziduale insuficient epurate sau neepurate din sectorul menajer și industrial, scurgerile de apă meteorică, deșeurile provenite din diverse depozite și din câmpurile agricole, precum și impactul negativ al activităților casnice.

Studiul menționează că în anul 2021, calitatea apei din fluviul Nistru, în zona orașului Soroca, a fost evaluată și corespunde clasei I de calitate, adică foarte bună. Această evaluare a fost realizată luând în considerare 9 parametrii importanți precum pH-ul, reziduul fix, duritatea, conținutul de Mg2+, SO4 2-, Cl-, NNH4+, N-NO2- și N-NO3-.

Totuși, o preocupare majoră este reprezentată de calitatea apei râurilor mici din bazinul râului Nistru care traversează nordul Republicii Moldova.

Studiul indică faptul că calitatea apei râului Răut în aval de municipiul Bălți și afluenții săi, precum râurile Cubolta, Căinari și Camenca, se încadrează în clasele III (moderat poluată) și V (foarte poluată).

În cadrul Planului de gestionare a districtului Dunărea-Prut și Marea Neagră, se constată că calitatea apei râului Prut, evaluată după indicatorii hidrochimici, a variat între clasele de calitate "poluată moderat" și "foarte poluată" în perioada 2013-2015.

Una dintre problemele majore care afectează regiunea este lipsa instalațiilor moderne de epurare a apelor reziduale. Acest aspect agravează impactul poluanților asupra calității apei naturale, având consecințe nefaste asupra mediului ambiant.

Pentru a contracara aceste efecte negative și pentru a proteja resursele de apă și mediul înconjurător, este necesară implementarea tehnologiilor moderne și eficiente de epurare a apelor reziduale. De asemenea, crearea zonelor de protecție pentru bazinul acvatic, respectarea managementului deșeurilor și a condițiilor legislative de protecție a mediului sunt măsuri esențiale.

În acest context, Legea Republicii Moldova Nr. 182 din 19 decembrie 2019, privind calitatea apei potabile, stabilește procedurile pentru analiza și verificarea calității apei potabile din sursele rurale. Fântânile, puțurile de adâncime mică și captările de apă sunt supuse verificărilor la intervale de 3 ani pentru parametrii chimici și anual pentru cei microbiologici, prin prelevarea de probe de apă și analize de laborator, conform prevederilor legale.

Maia Bălan