Arheologii au găsit hărți astronomice ale unor vechi popoare

Pe un platou din statul american Colorado au fost descoperite niște petroglife ciudate, distanțate la mare distanță, dar care formează o imagine comună, scrie Naked-Science.

Arheologii de la Universitatea Jagielloniană (Polonia) au petrecut mai mulți ani investigând complexul de așezări Castle Rock Pueblo, situat pe platoul Mesa Verde (sud-vestul statului Colorado, SUA). Ei au fost interesați de artefactele și monumentele vechiului popor Pueblo - strămoșii unui grup de popoare indiene din America de Nord.

Primele urme de locuire umană în Mesa Verde datează încă din anul 8.000 î.Hr. Dar acestea sunt prea puține pentru a obține chiar și o imagine relativ completă a acelei civilizații. De aceea, cronologia Pecos numește perioada 8000-1200 î.Hr. arhaică. Și apoi, potrivit oamenilor de știință, apare cultura antică Pueblo.

În jurul anilor 500-750 d.Hr., au loc schimbări semnificative în cultura Pueblo. În primul rând, din această perioadă datează construcția faimoaselor case cu fântâni. Casele din gresie și lemn erau aranjate astfel încât acoperișul casei inferioare servea drept podea a terasei casei superioare. De obicei, ele erau înconjurate de un perete gol în exterior.

În al doilea rând, în același timp, a apărut ceramica pueblo cu pictura sa caracteristică în alb și negru. În cele din urmă, această perioadă (de la sfârșitul Erei III a coșarilor până la începutul Erei I a Pueblo, conform Cronologiei Pecos) marchează o schimbare majoră în practicile agricole. Atât numărul culturilor cultivate, cât și randamentul acestora au crescut.

Potrivit cercetătorilor, comunitățile agricole Pueblo au creat una dintre cele mai avansate culturi precolumbiene din America de Nord.

În acest an, arheologii polonezi conduși de profesorul Radosław Palonka au descoperit galerii extinse cu picturi murale și petroglife pe platoul Mesa Verde. Cele mai vechi dintre ele au fost datate provizoriu în secolul al III-lea d.Hr. (sfârșitul erei Basketmaker II). Ele înfățișează războinici și șamani.

Reprezentanții acestei culturi trăiau în principal în câmpie, în gropi semi-subterane, uneori înconjurate de ziduri de lemn. Făceau agricultură și confecționau coșuri și rogojini caracteristice - de unde și numele perioadei din Cronologia Pecos.

Cea mai mare parte a desenelor și petroglifelor aparține secolelor XII-XIII d.Hr., adică perioadei de prosperitate a vechilor pueblos. Ele se caracterizează prin forme geometrice complexe: nu sunt scene de gen de vânătoare, ci labirinturi complicate și elaborate, care, probabil, purtau un înțeles care a fost înțeles doar de oamenii care le-au creat.

În secolele XV-XVII, când teritoriul a fost colonizat de tribul Yute, pe pereții galeriilor au apărut scene mari de vânătoare de bizoni și căprioare. În secolele următoare au început să fie înfățișați cai, ceea ce reflectă evenimentele din timpul cuceririi spaniole, înainte de care aceste animale erau necunoscute locuitorilor indigeni din America de Nord (au dispărut de pe acest continent în timpul ultimei ere glaciare). Dar cea mai interesantă descoperire nu are legătură cu picturile rupestre.

Profesorul Palonca a declarat că membrii seniori ai comunității locale i-au sugerat în repetate rânduri că s-ar putea găsi ceva mai mult în părțile mai înalte și mai puțin accesibile ale canionului. Arheologii au verificat această informație. S-a dovedit că la aproximativ 800 de metri deasupra așezărilor rupestre există multe petroglife necunoscute până acum.

Panouri uriașe de rocă - sub formă de spirale, cu diametrul de până la un metru - se întind pe patru kilometri în jurul unui platou mare.

Împreună cu colegii de la Universitatea din Houston (SUA), arheologii polonezi au explorat zona cu ajutorul lidar și au realizat o hartă detaliată a tuturor petroglifelor. Când în fața cercetătorilor a apărut o imagine completă, a devenit clar: toate petroglifele sunt interconectate și formează o pânză comună.

Oamenii de știință au ajuns la concluzia că populația antică Pueblo folosea aceste petroglife pentru observații astronomice și pentru determinarea zilelor speciale din calendar - solstițiile de vară și de iarnă, precum și echinocțiile de primăvară și de toamnă. Aceasta este prima dovadă a cunoștințelor astronomice în rândul populației Pueblo.

Potrivit cercetătorilor, descoperirea petroglifelor "astronomice" ale vechilor Pueblo schimbă mult ideile tradiționale despre acest popor. Ei cred că anterior au subestimat numărul de oameni care au trăit acolo în secolul al XIII-lea, nivelul de dezvoltare a științei lor și, cel mai probabil, complexitatea ritualurilor religioase.

Cătălin Volconovici