Același preț la pâine, dar salariul complet diferit între Republica Moldova și România

O analiză a prețurilor la produsele alimentare în România și Republica Moldova relevă o discrepanță semnificativă între costurile pentru produsele de bază și nivelul salariilor, situându-se în favoarea României: În București, prețurile la produse esențiale sunt următoarele: uleiul se vinde la 5,49 RON (21,57 MDL), zahărul la 4,99 RON (19,61 MDL), iar o franzelă la 1,39 RON (5,46 MDL). Comparativ, în Republica Moldova, coșul de consum mediu arată că pâinea costă 5 lei, uleiul se situează între 25 și 27 lei, iar zahărul atinge un preț de 20 lei.

O observație este că, deși prețurile pentru produsele alimentare de bază sunt relativ similare între cele două țări, salariul minim în România este de aproximativ 3 ori mai mare decât cel din Republica Moldova.

Cu un salariu minim de 3.300 RON (12.966 MDL), România se distanțează semnificativ față de Republica Moldova, care, cu o recentă majorare la 4.000 de lei ( la 1 ianuarie 2023), încearcă să combată nivelul de trai redus al cetățenilor. Cu toate acestea, această creștere se dovedește a fi insuficientă în contextul inflației persistente, cu prețurile alimentelor de bază în continuă creștere.

În încercarea de a ameliora situația, Guvernul Republicii Moldova a aprobat o majorare a salariului minim de la 4.000 la 5.000 de lei MD începând cu 1 ianuarie 2024. Cu toate acestea, cu inflația crescândă, angajații cu salarii mici se confruntă cu dificultăți financiare semnificative, neputând să acopere cheltuielile esențiale lunare.

În contrast, România se pregătește să majoreze salariul minim brut pe economie de la 3.300 RON la 3.700 RON în iulie 2024, potrivit anunțului premierului Marcel Ciolacu. Această măsură ar putea aduce un suflu de ușurare pentru lucrătorii cu venituri mici și ar contribui la echilibrarea discrepanțelor socioeconomice din regiune.

Potrivit raportului Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Republica Moldova a înregistrat o rată alarmantă de sărăcie absolută în 2021, situându-se la 24,5%. Această realitate afectează în principal zonele rurale, unde 32,8% din populație trăiește în sărăcie, față de 11,9% în mediul urban.

Femeile din Republica Moldova se confruntă cu un risc mai mare de sărăcie, cu o rată de 26,3%, comparativ cu bărbații, care înregistrează o cifră de 23,6%. Situația este mai gravă în gospodăriile cu trei sau mai mulți copii, unde rata sărăciei absolute atinge 36,9%.

Pe fondul crizei globale a costului vieții generată de războiul din Ucraina, Republica Moldova se confruntă cu repercusiuni semnificative. Datele din prima jumătate a anului 2022 indică o încetinire a creșterii economice, iar estimările arătau că conflictul ar putea determina o pierdere economică între 2 și 10% din PIB-ul Republicii Moldova, în funcție de durata, intensitatea și acoperirea teritorială a războiului. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2023 este în descreștere, în termeni reali, cu 2,3% față de semestrul I 2022, comunică Biroul Național de Statistică al R. Moldova.

Analiza detaliată a acestei situații evidențiază nu doar provocările financiare semnificative cu care se confruntă cetățenii Republicii Moldova, ci și nevoia de politici salariale și economice care să aducă echitate în distribuția veniturilor și să asigure un nivel de trai decent pentru toți cetățenii.

Maia Bălan