Condițiile inumane din închisori împiedică aderarea Moldovei la UE

Condițiile din penitenciarele în RM rămân nesatisfăcătoare și devin o problemă serioasă pe care autoritățile nu se grăbesc să o rezolve. Acesta este unul dintre neajunsurile Republicii Moldova, asupra căruia Comisia Europeană a atras atenția în raportul său privind lansarea negocierilor de aderare a țării la UE și care poate încetini procesul de integrare europeană a țării, transmite Europa Liberă Moldova.

Comisia Europeană: Închisorile moldovenești nu corespund standardelor europene

Autorii raportului au declarat că, în timpul elaborării documentului, "autoritățile nu au întreprins nicio acțiune pentru a îmbunătăți situația din închisori". Toate cele 18 instituții penitenciare din țară au fost construite în perioada sovietică și nu au fost modernizate substanțial de la independență. Închisorile rămân supraaglomerate, mulți deținuți nu au acces la asistență medicală, iar plângerile privind relele tratamente nu sunt luate în considerare.

"Majoritatea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva Republicii Moldova se referă la condițiile inumane de detenție", subliniază autorii raportului.

În plus, în iunie 2022, Ministerul Justiției, condus la acea vreme de Serghei Litvinenco, a mărit în mod artificial capacitatea închisorii nr. 13 din Chișinău. Anterior, conform regulilor interne, existau 4 m2 de spațiu pentru fiecare deținut, dar acum norma este de doar 3 m2. "Acest lucru contravine recomandărilor internaționale și naționale de reducere a supraaglomerării în penitenciare", se arată în document.

O altă problemă este că nu toate închisorile au spațiu pentru deținuți și arestați preventiv, care riscă să fie ținuți în "condiții inumane în centre de detenție disciplinară".

"Autoritățile ar trebui să consolideze mecanismele naționale pentru a reduce populația penitenciară, inclusiv prin utilizarea eficientă a pedepselor neprivative de libertate", recomandă Comisia Europeană în raportul său.

Tortură și rele tratamente

Prevenirea torturii și a tratamentelor inumane sau degradante este, de asemenea, un domeniu în care Moldova mai are de lucru.

"Deși numărul de plângeri privind tratamentele inumane s-a redus aproape la jumătate în ultimul deceniu, de la aproximativ 1.000 în 2009 la 500 în 2021, mai sunt multe de făcut", precizează Comisia Europeană.

De asemenea, raportul notează că procurorii inițiază rareori anchete în cazurile de tortură și rele tratamente, atât împotriva celor care le comit, cât și a celor care le tolerează. În 2022, 485 de plângeri de tortură și rele tratamente au fost înregistrate la procurori, dar doar 69 de cazuri au fost urmărite penal, în timp ce în 404 cazuri similare procurorii au refuzat să inițieze vreo procedură.

Un raport al Comitetului european pentru prevenirea torturii, publicat în septembrie 2023, a afirmat că ofițerii de penitenciare au folosit forță excesivă asupra unor deținuți. Cazurile de deținuți care suferă răni "bizare", pe care le atribuie "căderii pe scări sau în sala de duș", nu sunt verificate.

"Problema violenței între deținuți rămâne nerezolvată, iar închisorile rămân incapabile să le ofere condiții sigure de detenție", se arată în raport.

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii a constatat, de asemenea, că trei închisori din Republica Moldova sunt supraaglomerate, "cele mai grave probleme" fiind observate în închisoarea din Chișinău. Raportul a mai spus că autoritățile "nu au reușit să facă progrese în ceea ce privește construcția unui nou penitenciar".

Construcția unui nou penitenciar a fost amânată cu 10 ani

Încă din 2013, guvernul moldovean a promis că va construi o închisoare de tip european în suburbiile Chișinăului pentru a înlocui colonia penală nr. 13, distrusă grav, a cărei clădire a fost construită în centrul orașului în secolul al XIX-lea. Inițial, noua închisoare era planificată să fie construită până în 2018, dar în 2022 termenul a fost amânat pentru 2027. Până în 2022, aproximativ 2 milioane de euro fuseseră cheltuite pentru proiectare și pentru salariile departamentului de implementare a proiectului, dar nu începuse nicio lucrare reală.

Locul unde urma să fie construită noua închisoare. Foto: moldova.europalibera.org

În septembrie 2022, Ministerul Justiției a promis că va începe lucrările de construcție în vara anului 2023, dar și acest termen a fost depășit.

La 19 noiembrie 2023, Ministerul Justiției a declarat pentru Europa Liberă Moldova că revizuirea proiectului viitoarei închisori a fost finalizată în septembrie. Proiectul a fost modificat pentru a reduce costurile. Astfel, noua închisoare va avea o capacitate de 1.050 de locuri. Inițial, aceasta era de 1.536 de locuri, iar conform planului din 2022, va avea 1.444 de locuri. În plus, noua închisoare urma să fie dotată cu panouri solare pentru a reduce costurile de funcționare.

"Datorită modificării parțiale a proiectului, au fost economisiți 13 milioane de euro", a declarat la acea vreme biroul de presă al Ministerului Justiției.

Proiectul noii închisori, care urmează să înlocuiască Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Foto: mouldova.europalibera.org

Ministerul a atribuit dificultățile legate de construcția închisorii la lipsa de personal în departamentul de implementare a proiectului și la creșterea costurilor estimate inițial "din cauza crizei regionale și energetice din ultimii ani".

Noul proiect a fost discutat cu Biroul ONU pentru servicii de proiect, care va prelua acum implementarea acestuia.

"Între timp, Ministerul Justiției va continua să caute subvenții pentru a compensa contribuția statului", a asigurat biroul de presă al ministerului.

În 2013, autoritățile moldovenești au declarat că construcția noului penitenciar va costa aproximativ 44,5 milioane de euro, dintre care 40 de milioane vor fi împrumuturi și granturi, iar 4,5 milioane va fi contribuția statului. În 2019, suma împrumutului a fost majorată cu 10 milioane de euro, iar contribuția guvernului a fost majorată la 6,8 milioane de euro.

Natalia Rotari