Uniunea Europeană se confruntă cu o criză gravă de profesori: Aflați care sunt motivele

Aproape jumătate dintre profesorii din Europa au peste 50 de ani și se pregătesc să se retragă în curând. Problema e că nu prea sunt tineri care să vrea să devină profesori, conform unui studiu realizat de EUobserver, scrie adevarul.ro.

Meseria de dascăl nu mai atrage tinerii în multe țări din Uniunea Europeană. Un studiu EUobserver arată că 40% dintre profesori au peste 50 de ani și puțini tineri își doresc să devină profesori. Doar 7% dintre profesori au mai puțin de 30 de ani.

În Germania, spre exemplu, au nevoie de 25.000 de profesori în plus până în 2025, iar în Austria, până în 2027, 20.000 de profesori se vor pensiona.

Problema principală este salariul scăzut în domeniul educației, chiar și în țările unde s-au făcut mici creșteri. Salariile medii pentru profesori în școlile publice variază foarte mult de la o țară la alta. În anul școlar 2020/2021, media a fost de 25.055 de euro pe an. Pentru comparație, un profesor fără experiență din Germania câștigă în medie 54.129 de euro brut pe an, în timp ce în Bulgaria câștigă doar 7.731 de euro.

Salariul nu este singurul motiv, conform președintei European Trade Union Committee for Education (ETUCE), Susan Flocken. Ea a afirmat: „E vorba de condițiile de muncă din educație, mai ales cele de după pandemia de COVID-19.” De asemenea, noile modele de educație hibridă au crescut presiunea asupra cadrelor didactice.

În plus, clasele sunt adesea suprapopulate. În medie, în 2020, un profesor se ocupa de 13,6 elevi, dar în țări precum România (20 elevi) și Olanda (16,3 elevi), numărul este mai mare. Un alt motiv pentru criza de profesori este dezechilibrul dintre programul de muncă și timpul liber. Toate aceste aspecte fac ca profesia de dascăl să fie mai puțin atractivă pentru tineri, în timp ce profesorii mai în vârstă se gândesc la pensionare anticipată.

„În primul rând, ceea ce este extrem de necesar sunt noi investiții publice”, a mai spus Flocken. „Dacă vrem să avem educație de calitate avem nevoie de profesori bine pregătiți, deci mai puțin politici pe termen scurt și mai mult perspective pe termen lung.”

Profesorii din multe țări, cum ar fi Ungaria, Grecia, Polonia și Portugalia, au organizat proteste din cauza condițiilor de muncă proaste. România a fost în aceeași situație. La finalul anului școlar anterior, profesorii din România au declanșat cel mai mare protest din țară. Cu trei săptămâni înainte de examenele naționale, ei au cerut salarii mai bune, respect pentru meseria lor și mai multe investiții în educație. Elevii, părinții și o parte din populație i-au susținut în grevă, iar în cele din urmă au obținut promisiuni de majorări salariale.

Prin urmare, începând cu 1 iunie 2023, salariile de bază ale profesorilor și personalului auxiliar au crescut cu 1.300 de lei brut. De asemenea, conform unei noi legi privind salarizarea, de la 1 ianuarie 2024, grila de salarizare se va baza pe salariul mediu brut din economie, utilizat pentru calcularea bugetului de asigurări sociale de stat pentru 2023, pentru profesori și asistenți universitari. Începând cu aceeași dată, salariile personalului nedidactic au fost majorate cu 400 de lei.

Calitatea sistemului de educație are un impact semnificativ asupra elevilor. În 2022, aproape 10% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani din Uniunea Europeană au abandonat școala. România conduce în acest trist clasament, cu o rată de abandon școlar de 15,6%, urmată de Spania cu 13,9%, Ungaria cu 12,4%, și Germania cu 12,2%. Media UE pentru acest indicator este de 10%. Cu excepția Ungariei, celelalte trei țări se numără printre statele UE în care cheltuielile pentru educație sunt sub media UE, care reprezintă 4,8% din PIB în 2021. În cazul României, cheltuielile pentru educație sunt de doar 3,2% din PIB.

Statisticile arată că mai mult de 15% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu au terminat școala mai departe de clasa a VIII-a. Cu alte cuvinte, dintr-o clasă de 25 de elevi, patru dintre ei riscă să abandoneze școala în clasa a VIII-a sau imediat după terminarea acesteia, chiar dacă studiile liceale sunt obligatorii.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în 2021, în România existau 1.402.079 de persoane cu vârste între 18 și 24 de ani. În 2020, dintre acestea, 218.724 nu aveau absolvită decât clasa a VIII-a.

Maria Rotaru