A încetat din viață scriitorul și autorul Lumânării Recunoștinței: Cine a fost Ion Druță

Astăzi, 28 septembrie 2023, cel mai longeviv scriitor moldovean Ion Druță a plecat în neființă. O fi însoțit de cocostârci, porumbei sau ciocârlii, știa doar el, scriitorul care a elogiat păsările tinereței noastre.

 Imagine din arhiva personală a scriitorului Ion Druță, Anul 1958

Ion Druță, născut la 03 septembrie 1928 în satul Horodiște, r-l Dondușeni, Moldova, a încetat din viață la 28 septembrie 2023 în or. Moscova, Russia, la venerabila vârstă de 95 ani.

Și-a început cariera de scriitor în anii ”50 ai secolului trecut cu volumul de schițe și nuvele La noi în sat, urmat de povestiri – Sania, Toiagul păstoriei și romanele Frunze de dor, Povara bunătății noastre, Casa Mare, Ultima lună de toamnă.

 Imagine preluată din Arhiva Digitală a Republicii Sovetice Socialiste Moldovenești

Ion Druță a lucrat la ziarele „Țăranul sovietic”, „Moldova socialistă” și la revista „Femeia Moldovei”. Din anul 1969 s-a stabilit cu traiul la Moscova, de unde a continuat să scrie.  Refugiul său a fost forțat de conducerea comunistă a anilor `60, care verifica prin cenzură orice operă scrisă. Iar scrierile lui Ion Druță nu elogiau curentul politic de pe atunci. 

În 1987 a fost ales președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; în anul 1990 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar la 30 decembrie – membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova.

Chiar dacă nu a participat la proteste fățiș, Ion Druță este considerat un disident activ în perioada regimului comunist, protestele lui fiind evocate prin scrieri cu tematici sociale și morale. Scriitorul Ion Druță accentua, că spiritul moldovenesc poate fi  salvat prin valorile tradiționale, care erau distruse masiv de politicile comuniste. Se închideau biserici, se interziceau tradițiile populare, se înlocuia credința cu industrializarea. Iar Ion Druță se revolta prin romanele sale:Sfînta sfintelor, Cervus divinus, Clopotnița.

Romanul Clopotnița prezintă două lumi diferite în conflict – Horia Holban, un învățător pasionat de istorie luptă cu mediocritatea nomeclaturiștilor, care fac tot posibilul, ca să șteargă memoria trecutului în satul Căpriana. Horia a fost anchetat pentru sabotaj politic, iar la întoarcere găsește biserica arsă și începe să recupereze memoria colectivă a satului. Acest roman, la fel ca și altele, a fost o lovitură pentru regimul comunist de atunci, care își menținea influența anume prin distrugerea rădăcinilor neamului.

 Imagine din arhiva personală a scriitorului Ion Druță. Anul 2014

Activitatea lui Ion Druță a susținut activ mișcarea de renaștere națională, doar că el lupta nu prin proteste, ci prin valorificarea istoriei neamului moldovenesc, prin dragostea pentru țărână. Ion Druță a fost mesajerul culturii noastre în alte țări atunci, când limba și istoria erau prigonite la ele acasă. Iată ce mărturisea el mai târziu în cartea Îngerul supraviețuirii. Mărturii și spovedanii: „Trimit la Chișinău manuscrisele celor trei volume. Între timp, spre cumplita mea uimire, Sfînta sfintelor se răspândește prin țară împreună cu lucrările samizdatului. Regizorii de pretutindeni vin la Drepturile autorului și le cumpără de la dactilografie cu zece ruble exenmplarul. Se întorc, o citesc trupei, se aprind cu toții, hai, facem repartizarea și începem, dar de fiecare dată o voce de undeva de lângă ușă întreba – piesa are permisiunea cenzurii ? Nu o avea. În decembrie sunt chemat de urgență la oficiul poștal. Trei pachete grele, ferfenițate, de parcă au fost târâte cu tractorul pe toate drumurile din Moldova pînă la Moscova. Baștina sufletului meu îmi arunca înapoi scrierile mele, cu o scurtă notiță, semnată de editorul ”Cartea Moldovei” – ”Editura Cartea Moldovei nu v-a cerut și nici nu intenționează a vă edita operele. Drept care vi le restituim”. Asta însemna un singur lucru. Sfînta sfintelor nu a ajuns la Chișinău.”

Timp de 16 ani, Ion Druță a luptat pentru ridicarea monumentului Lumânarea recunoștinței, sau Badea Mior, care acum domină peste fluviul Nistru și peste Cetatea Soroca. Monumentul este conceput ca simbol al autorului necunoscut al folclorului, dar în context prezintă un simbol al demnității noastre naționale.

 Imagine din arhiva personală a scriitorului. Ion Druță discută cu Nicolae Bulat, ”pârcălabul Cetății Soroca”

Cu o lună înainte de trecerea în neființă, scriitorul Ion Druță a lăsat un testament, prin care poruncește să fie înmormântat lângă Lumânarea recunoștinței.

În imagine: testamentul semnat de Ion Druță la 30 august 2023.

Citate din operele lui Ion Druță:

”Cum sunt ei, moldovenii, n-au apucat bine să iasă din sat, că oamenilor a și început, în taină, să li se facă dor de casă. Așa ni-e zodia și de câte ori va fi să se schimbe vremea, de atâtea ori ne vor durea rădăcinile.”

”Taina legăturii mele cu cititorii este limba, dragii mei, este harul verbului, limba vechilor cazanii, și vreau ca limba noastră să trăiască mult, și dacă va fi totuși odată să se stingă, atunci să se stingă odată cu soarele, și nicidecum înaintea lui.”

Imagine din arhiva personală a scriitorului Ion Druță

”Atunci cînd trăiau cocostârcii pe casele noastre, erau și ei suflet din sufletul nostru, și cînd venea toamna, îi petreceam, ne duceam și noi cu sufletul pînă hăt departe, prin țările calde. Iarna tînjeam fără dînșii, spre primăvară începea a ne suge ochii depărtarea, și cînd se întorceau, era o mare sărbătoare, pentru că împreună cu dînșii se întorceau și sufletele noastre zbuciumate.”

Maia Bălan