Pentru stăncuțe, familia s-a dovedit a fi mai importantă decât mâncarea delicioasă

Un experiment realizat în Marea Britanie a arătat că cel puțin unele păsări sunt dispuse să își schimbe legăturile sociale pentru profit. Dar numai dacă nu este vorba de „rudenie" transmite naked.science.ru.

Stăncuțile (denumire latină - Corvus monedula) sunt păsări din familia corvidelor, rude apropiate ale graurilor și corbilor. Aceasta este cea mai mică reprezentantă a genului Corvus, liderul căruia este corbul însuși. Oamenii de știință de la Universitățile Bristol și Exeter au efectuat o serie de experimente și au observat comportamentul social al stăncuților sălbatici în locul lor de cuibărit în partea de vest a Cornwall (Marea Britanie). Lucrarea, în cadrul unui proiect mai extins numit Cornish Jackdaw Project, dedicat acestor păsări, a fost publicată în jurnalul Nature Communications.

Stăncuțile implicate în proiect au avut inele montate pe picioare cu etichete RFID încorporate. Similare sunt utilizate de proprietarii de pisici și câini pentru a-și microcipa animalele de companie. În experimentul din Cornwall, oamenii de știință au împărțit păsările în două grupuri - A și B - și au programat special hrănitoarele automate care reacționează la etichetele RFID ale ciovlicilor. Hrănitoarele furnizau râme delicioase pentru păsări doar atunci când erau vizitate simultan de două păsări din aceeași subgrupă (AA sau BB). Dacă stăncuțile din grupurile A și B veneau împreună, hrănitoarea rămânea închisă. Când păsările vizitau hrănitoarele singure, primeau doar cereale obișnuite, nu râmele mai dorite.

Cercetătorii au dorit să afle dacă stăncuțiile pot modifica legăturile sociale în favoarea unor rezultate mai bune în ceea ce privește hrana. Experimentul a arătat că ciovlicile sunt capabile să acționeze strategic. Ele au învățat rapid să își lase „prieteniile greșite" și să viziteze hrănitoarele împreună cu rudele grupului potrivit pentru a obține delicatesele.

Cu toate acestea, păsările făceau excepții atunci când era vorba despre rudele lor directe - progeniturile, frații și surorile - sau partenerii lor de împerechere, pe care ciovlicile îi aleg o dată și pentru toată viața. Stăncuțile își păstrau relațiile de rudenie, chiar dacă nu primeau mâncare din hrănitoare.

„Prin intermediul experimentului, am demonstrat că stăncuțile sălbatice au învățat să dea prioritate legăturilor sociale cu membrii grupului potrivit (indivizii care asigurau un beneficiu mai mare din interacțiunea socială în scopul obținerii hranei). Cu toate acestea, modificările în structura relațiilor lor sociale au fost limitate la păstrarea legăturilor valoroase care existaseră anterior", au subliniat cercetătorii.

De asemenea, oamenii de știință au subliniat că rezultatele obținute au o importanță semnificativă pentru înțelegerea evoluției inteligenței, deoarece au demonstrat că capacitatea de a urmări și reține informații despre partenerii sociali poate fi benefică.

„SP”