Anul trecut au fost înregistrate mai puține decese. Expert: Ieșirea din criza epidemică nu este singura explicație

Analiza datelor BNS arată că numărul deceselor a revenit la cifrele de dinaintea pandemiei. În anii 2017-2019, în Republica Moldova s-a produs o stabilizare a numărului de decese după ce mai mulți ani la rând acesta a fost în descreștere. În ultimii trei ani care au precedat pandemia s-au înregistrat câte aproximativ 36 de mii de decese anual. 

În perioada pandemică numărul morților a crescut în fiecare an cu mai mult de zece la sută. Astfel în anul 2020 au fost înregistrate 40.700 de decese, iar în anul 2021 au fost raportate 45.000 decese.

Cauzele mortalității

Datele BNS arată că în anul 2022, s-au raportat 14 decese la o mie de locuitori ai țării. Cifra este în descreștere cu 3,3 decese față de anul 2021. Analiza pe sexe arată că printre bărbați nivelul mortalității este mai mare. Potrivit numărătorilor oficiale, la o mie de bărbați s-au înregistrat 16 decese, comparativ cu 12,6 decese raportate la o mie de femei.

Printre cauzele de deces pe primul loc deja de mai mulți ani se plasează bolile aparatului circulator. Acestea au curmat viața a 58 la sută din moldoveni. Tumorile maligne au luat viața a 15,8 la sută din decedați, iar bolile aparatului digestiv – 7,5 la sută. Printre alte cauze care au provocat moartea se mai regăsesc accidentele, intoxicațiile și traumele (4,8%), precum și bolile aparatului respirator (4,3%). COVID-19 este trecut la alte cauze care au provocat moartea anul trecut a 9,6 la sută dintre moldoveni.

Mortalitatea pe regiuni

Cauzele de deceselor diferă semnificativ de la nord la sud. Șase din zece decese din raioanele de nord sunt cauzate de bolile aparatului circulator. Este cea mai înaltă pondere înregistrată la nivel de țară. În top mai este regiunea de sud cu peste 58 de decese din cauza bolilor cardiovasculare. Cele mai puține decese provocate de aceste maladii s-au înregistrat în Capitală – 52,4 la sută.

În Autonomia Găgăuză și municipiul Chișinău sunt cele mai multe decese din cauza tumorilor maligne. Acestea au provocat peste 19 la sută din morțile înregistrate în cele două regiuni. În celelalte teritorii ale țării numărul deceselor din cauza maladiilor oncologice este în jur de 15 la sută. Capitala și UTA Găgăuzia au și cele mai multe decese prin boli ale aparatului respirator (Chișinău – 4,9%, Găgăuzia– 4,5%).

Sudul țării și centrul Republicii Moldova sunt regiunile cu cele mai multe decese prin bolile aparatului digestiv (aproximativ 9%). În aceste regiuni a fost înregistrat și un nivel mai înalt al mortalității provocate de accidente, intoxicații și traume comparativ cu alte regiuni de dezvoltare (Sud - 5,4% și Centru - 5,3%).

Expert: Populația la limita riscului de deces va spori odată cu creșterea numărului de bătrâni

Demograful Valeriu Sainsus, doctor conferențiar la Academia de Studii Economice din Moldova, spune că mortalitatea a scăzut pe fundalul ieșirii din criza epidemică, dar acesta nu este singura explicație.

„Evoluție de scurta durata în timp nu poate fi atestată ca o tendința stabilită, din punct de vedere demografic am avea nevoie de minim cinci-șapte ani. Deocamdată remarcăm că nu avem modificări ale structurii de gen, conform datelor mortalitatea masculină o prevalează în continuare pe cea feminină. Între timp coeficientul de îmbătrânire a populației țării este in creștere în anul 2022 și constituie 22,8 %, de unde deducem că populația la limita riscului de deces va spori considerabil odată cu creșterea numerică a generațiilor peste vârsta de pensie din ultimii doi ani, fapt care se va reflecta inevitabil asupra mortalității generale.

Consistenta pierderilor demografice e vizibila si din cauzele de deces prematur a populației tarii. Analiza indicatorilor mortalității infantile ne plasează departe de media statelor europene, iar aceste date sunt resurse demografice pierdute în circuitul generațional”, a menționat demograful.

Potrivit lui Valeriu Sainsus, mortalitatea este un indicator corelat între starea de sănătate a cetățenilor și speranța de viată. Toate acestea trebuie îmbinate cu funcționalitatea sistemului de sănătate și cultura sănătății cetățenilor.

„SP"