Studiu: Femeile seropozitive sunt cele mai discriminate și se auto-stigmatizează mai des

Femeile cu HIV sunt cele care se auto-stigmatizează cel mai mult din cauza acestui statut, decid să nu mai aibă relații sexuale, nu au curaj să se angajeze sau chiar să se adreseze la medic, potrivit studiului „Indicele de stigmă 2.0” al persoanelor care trăiesc cu HIV în R. Moldova, transmite Europa Liberă.

Natalia Nalimova are 43 de ani și a aflat că are HIV acum 17 ani, la maternitate. Prima reacție a fost de negare. „Îmi era foarte greu să accept. Nu mi-am recunoscut nici mie și nici celor din jur, simțeam că e o nedreptate și am negat. Mi-am zis că medicii au greșit cu diagnosticul”, povestește Natalia.

A acceptat diagnosticul abia după ce i-a murit soțul, și el cu HIV, acum 10 ani. S-a testat repetat și a început tratamentul. „Mă simt bine acum și îmi pare foarte rău că nu am început tratamentul la timp. Îmi pare bine că am supraviețuit, dar sunt oameni care nu își cunosc statutul și decedează”, spune Natalia.

Ea spune că, spre deosebire de alte femei, nu s-a simțit discriminată din cauza statutului său. „Sunt o norocoasă. După ce mi-am recunoscut că am HIV, am zis că toți cei din anturajul meu trebuie să știe despre statutul meu. Cine va vrea să fie alături de mine va fi. Așa și s-a întâmplat”, adaugă Natalia.

40% din purtători se simt discriminați

Potrivit celui de-al treilea studiu privind stigmatizarea purtătorilor HIV din R. Moldova, cele mai discriminate persoane seropozitive sunt femeile. Natalia Nalimova crede că asta se explică prin faptul că femeile apelează mai des la serviciile medicale, dar și pentru că sunt mai emotive.

Virusul imunodeficienței umane (HIV) cauzează la om sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA), care este letal. Acest tip de virus nu poate fi îndepărtat complet din organism, dar poate fi ținut sub control cu tratament antiretroviral permanent.

Patru din zece respondenți ai studiului au spus că s-au simțit discriminați în ultimele 12 luni, cu o pondere mai mare în rândul femeilor (40,6%), comparativ cu bărbații (38%).

Cel mai des, discriminarea ia forma unor bârfe și insulte. De asemenea, aceste persoane sunt respinse de partenerii de cuplu sau chiar de comunitate, iar uneori asta se răsfrânge și asupra membrilor familiei lor.

O persoană din zece a afirmat că a fost nevoie să-și schimbe locul de trai sau a întâmpinat greutăți la închirierea unei locuințe. La fel, fiecare al zecelea intervievat a fost concediat sau și-a pierdut sursa de venit din cauza statutului HIV pozitiv.

6,1% din respondenți au relatat că, pe parcursul ultimelor 12 luni, s-au confruntat cu cel puțin una din situații în care li s-au încălcat drepturile de bază, pe fundalul statutului HIV+.

Femeile (6,9%), tinerii de 15-29 de ani (7,9%) și șomerii (7,8%) sunt categoriile cu care se confruntă mai des cu asemenea tratamente.

Auto-stigmatizarea, tot mai frecventă

Studiul mai arată că practic fiecare persoană HIV pozitivă se auto-blamează, într-o formă sau alta. Stigmatizarea internalizată ca fenomen este mult mai răspândită decât cea socială sau externă.

De regulă, persoanele seropozitive au sentimente de vină și rușine, își pierd încrederea de sine sau chiar au tendințe de suicid, manifestate de 6,6% dintre respondenți. Cel mai des au gânduri suicidale cei diagnosticați recent (11%) și celibatarii (10%).

În rândul femeilor cu HIV, mai des persistă sentimentul de rușine (50%), comparativ cu bărbații (32%), autoaprecierea scăzută (33%), comparativ cu bărbații (24%) și dorința de suicid (6%), față de 5% în rândul bărbaților.

Femeile mai des își impun singure restricții, comparativ cu bărbații: renunță la relații sexuale (13% față de 10%), la nașterea copiilor (34% față de 29%) și la servicii de sănătate (13% față de 7%).

Testați cu forța

Aproape o treime din respondenți (29,3%) au spus că au fost testați la HIV fără știrea lor și au aflat doar după efectuarea testului, iar 2,4% au relatat că au fost forțați să facă testul HIV.

Pe de altă parte, specialiștii spun că peste 50% din pacienții depistați cu HIV vin deja în faza SIDA când pentru mulți dintre ei este foarte târziu.

„Noi trebuie să identificăm purtătorii HIV în primii ani, ca ei să nu ajungă la SIDA. Omul vine cu anumite simptome specifice și spune că nu vrea să se testeze. Când îi faci testul, este dreptul lui să îl anunți. În principiu, testarea forțată mai persistă, dar noi lucrăm la asta”, recunoaște coordonatorul Programului Național HIV, Iurie Climașevschi.

Studiul mai relevă faptul că patru din zece respondenți (41,5%) au început tratamentul cu mai mult de o lună după ce au fost diagnosticați cu HIV, iar jumătate dintre ei (22,7%) - după 2 ani și mai mult.

Studiul „Indicele de stigmă 2.0” al persoanelor care trăiesc cu HIV în R. Moldova a fost realizat în perioada noiembrie 2021- martie 2022, în orașele Chișinău, Bălți, Cahul, Tiraspol și Râbnița și a cuprins 868 de persoane cu HIV.

În R. Moldova sunt 15.177 de persoane care trăiesc cu HIV, dintre care 6.372 sunt femei (circa 42%).

În fiecare an, pe 21 mai este marcată Ziua internațională de comemorare a victimelor SIDA.