- Săptămânal Panoramic
Ziua Mondială a Libertății Presei: Republica Moldova a urcat 12 poziții în top, poziționându-se pe locul 28 în lume
Republica Moldova a urcat 12 poziții în topul privind libertatea presei în raport cu anul 2022. Astfel țara noastră s-a poziționat pe locul 28, în timp ce în cu un an înainte a ocupat locul 40 din 180 de țări. Foto: publika.md.
Astăzi este marcată Ziua Mondială a Libertății Presei. Astfel, comunitatea internațională marchează cea de-a 30-a aniversare de la proclamarea Zilei de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Această zi reprezintă o oportunitate pentru a evidenţia principiile fundamentale ale libertăţii presei, pentru a evalua starea de libertate a presei în întreaga lume, pentru a apăra independenţa mass-mediei şi pentru a aduce un omagiu ziariştilor care şi-au pierdut viaţa în timp ce îşi exercitau profesia, transmite tv8.md.
Conform Indexului mondial al libertății presei din 2023 – care evaluează mediul jurnalismului în 180 de țări și teritorii și este publicat de Ziua Mondială a Libertății Presei, 3 mai– situația este „foarte gravă” în 31 de țări, „dificilă” în 42, „problematică” în 55 de țări și „bun” sau „satisfăcător” în 52 de țări.
Cu alte cuvinte, mediul pentru jurnalism este „rău” în șapte din zece țări și satisfăcător în doar trei din zece, potrivit ultimului raport al organizației „Reporteri fără frontiere”.
Norvegia ocupă primul loc pentru al șaptelea an consecutiv.
Totodată, în mod neobișnuit – o țară non-nordică se află pe locul doi, și anume Irlanda, înaintea Danemarcei (în scădere cu 1 loc pe locul 3).
Olanda (locul 6) a urcat cu 22 de locuri, recuperând poziția pe care o avea în 2021, înainte ca reporterul criminalist Peter R. de Vries să fie ucis.
Republica Moldova a urcat 12 poziții în topul privind libertatea presei în raport cu anul 2022. Astfel țara noastră s-a poziționat pe locul 28, în timp ce în cu un an înainte a ocupat locul 40 din 180 de țări.
„Mass-media din Moldova este extrem de polarizată, ca și țara însăși, care este marcată de instabilitate politică și influență excesivă a oligarhilor. Mass-media precum TV6, NTV Moldova și Prime TV, sunt în mâinile liderilor politici. Imperiul media construit de fostul miliardar și șef al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc și-a pierdut influența și a fost rapid înlocuit de un nou holding media legat de Partidul Socialiștilor pro-rus și, mai recent, de partidul condus de Ilan Șor, un oligarh pro-Kremlin care s-a autoexilat pentru a scăpa de urmărirea penală pentru acuzații de corupție. Totodată, licențele a șase canale TV pro-ruse au fost totuși suspendate în decembrie 2022”, notează „Reporteri fără frontiere”.
România ocupă locul 53 în clasamentul țărilor din indexul libertății presei pe anul 2023, iar Ucraina locul 79.
Ultimele trei locuri sunt ocupate numai de țări asiatice:
- Vietnam (locul 178)
- China (în scădere cu 4 la locul 179)
- Coreea de Nord (locul 180).
În acest an, UNESCO a organizat cu o zi înainte la New York două evenimente majore: o conferință globală la sediul Națiunilor Unite și ceremonia de decernare a Premiului Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO/Guillermo Cano la The Shed.
Niloofar Hamedi, Elaheh Mohammadi și Narges Mohammadi au fost desemnați laureați ai Premiului Mondial la recomandarea unui juriu internațional format din profesioniști media.
Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991.
ONU a declarat marcarea acestei zile pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului:
„Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”, menţionează site-ul www.timeanddate.com.
Începând cu 1997, Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO / Guillermo Cano, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an, cu ocazia acestei zile, unei persoane, organizaţii sau instituţii ce se remarcă prin contribuţia esenţială la apărarea sau promovarea libertăţii presei, oriunde în lume.
Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa.
Juriul internaţional este alcătuit din 14 jurnalişti profesionişti şi directori de publicaţii din toată lumea.
