- Săptămânal Panoramic
Trei sute de milioane de lei pentru vaccinare: Guvernul a aprobat Programul Național de Imunizări pentru anii 2023-2027
Statisticile arată că cel mai mult s-a diminuat acoperirea vaccinală împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei la vârsta țintă de un an de la 95% în 2008 la 83% în 2021. Foto: tvrmoldova.md.
Guvernul a aprobat Programul Național de Imunizări pentru anii 2023-2027. Documentul este al șaselea program de la lansarea în anul 1994 a primelor politici în domeniul imunizării în Republica Moldova. Acesta stabilește prioritățile autorităților pentru asigurarea controlului maladiilor transmisibile cu impact major asupra sănătății publice și diminuarea poverii financiare și sociale determinate de acestea. Bugetul estimativ pentru realizarea Planului ajunge la trei sute de milioane de lei, transmite sanatateinfo.md.
Puțin peste jumătate din costul estimativ al Programului Național de Imunizări pentru anii 2023-2027 – 159 milioane de lei – va fi din bugetul de stat, iar 115 milioane de lei sunt din bugetul Fondului a Asigurări Obligatorii de Asistență Medicală. Documentul mai prevede aproape 20 de milioane de lei din contul partenerilor de dezvoltare printre care Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF.
Guvernul Republicii Moldova va finanța integral procurarea vaccinurilor și consumabilelor, precum și a serviciilor oferite în cadrul Programului Național de Imunizări, iar implementarea acestora va fi realizează de către sistemul de sănătate finanțat din bugetul FAOAM, cu implicarea autorităților administrației publice centrale și locale și a societății în întregime.
Obiective europene pentru un program național
Programul Național de Imunizare își propune să atingă o cotă de vaccinare de cel puțin 95 la sută în rândurile populației din vârstele țintă la nivel național către anul 2027. La baza acestui obiectiv stau și angajamentele Republicii Moldova ca stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, susține Nicolae Furtună, șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile, Agenția Națională de Sănătate Publică.
„În primul rând s-a ținut cont de strategia europeană de vaccinare 20-30 care a fost o carte de conduită pentru elaborarea PNI. Ne-am condus și de strategiile globale de eliminare a poliomielitei și cea de control a rubeolei și rujeolei. Partea forte a Programului este că vaccinurile rămân gratuite, accesul la vaccinare este unul universal echitabili indiferent de statutul asigurat sau neasigurat și avem durabilitate financiară pentru achiziționarea lor”, explică Furtună obiectivele autorităților.
Programul Național de Imunizare stabilește că Agenția Națională pentru Sănătate Publică va asigura cu vaccinuri și dispozitive medicale Centrele de Igienă și Epidemiologie din regiunea Transnistreană. Acestea vor plăti integral costul mărfurilor achiziționate, precum și cheltuielile de regie în volum de cinci la sută din costul mărfurilor, cu excepția donațiilor care se vor elibera gratuit.
În cadrul Programului Național de Imunizări sunt utilizate vaccinuri împotriva a 13 boli. În ultimii 20 de ani, datorită imunizării în masă Republica Moldova a obținut și menținut constant statutul de țară liberă de poliomielită. Totodată a fost atins stadiul de eliminare a cazurilor de rujeolă, rubeolă, difterie și hepatita B și s-a redus numărul cazurilor de maladii care pot fi prevenite prin vaccinare. Ultimul vaccin implementat în Republica Moldova a fost vaccinul împotriva infecțiilor provocate de Papilomavirusul uman (HPV) în anul 2017. Vaccinarea poate preveni infecția cu tipurile de HPV care cauzează aproximativ mai mult de două din trei cazuri de cancer de col uterin.
Potrivit Organizației mondiale a Sănătății, vaccinurile previn anual în Republica Moldova peste 40 de mii de cazuri de boli și minim 350 de decese.
Interesul scăzut pentru imunizare, o problemă tot mai acută
Accesul la vaccinare în Republica Moldova este asigurat prin intermediul a peste o mie de instituții care prestează servicii de imunizare. În pofida unei rețele extinse și cu o accesibilitate înaltă, acoperirea vaccinală rămâne a fi sub nivelul optim de 95 la sută pentru majoritatea indicatorilor la vârsta țintă. Medicii atenționează că atunci când rata de vaccinare scade sub 90 la sută din populație există riscul creșterii numărului de cazuri de boli contagioase prevenibile prin vaccinări sau reapariția unor epidemii.
Statisticile arată că cel mai mult s-a diminuat acoperirea vaccinală împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei la vârsta țintă de un an de la 95% în 2008 la 83% în 2021. În ultimii cinci ani a scăzut cu zece la sută și rata vaccinării împotriva poliomielitei la copiii de șapte ani și a ajuns la 82 la sută, iar vaccinul introdus în anul 2017 așa și nu a depășit rata de vaccinare de 40 la sută în rândurile fetelor de zece ani.
Nicolae Furtună, șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile de la Agenția Națională de Sănătate Publică susține că rata de vaccinare a scăzut din cauza mai multor factori. Lacunele din cadrul asigurării cu resurse umane a sistemului de sănătate, migrația externă și internă a personalului sunt doar o parte din condițiile care afectează performanța programului național de imunizări. La aceste probleme de sistem se adaugă dezinformarea, miturile, contraindicațiile false la vaccinare, precum și apartenența la unele confesiuni religioase sau convingerile personale.
„Anul acesta va fi lansată o strategie națională de comunicare pro vaccinare. Totodată pregătim acum vizita unei misiuni internaționale de experți desemnați de Organizația Mondială a Sănătății pentru evaluarea managementului eficient al vaccinurilor și asigurarea cetățenii cu vaccinuri sigure, eficiente, calitative și inofensive”, menționează Nicole Furtună.
Epidemiologii vorbesc despre faptul că imunizarea a devenit victima propriului succes. Aceasta din cauză că odată cu reducerea numărului de cazuri de boli prevenibile prin vaccinare în societate s-a creat o percepție greșită că bolile prevenibile prin vaccinare nu mai prezintă un pericol.
