Curtea Constituțională a legalizat panglica Sf. Gheorghe: Experții critică dur decizia

În ajun de 9 mai, Curtea Constituțională (CC) a decis că panglica Sfântului Gheorghe poate fi purtată deschis, atâta timp cât nu promovează agresiunea militară, crimele împotriva umanității, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acțiuni. CC s-a convocat în ședință, în urma sesizărilor depuse în 2022, de deputații BCS, Adrian Lebedinschi și Grigore Novac, transmite realitatea.md.

Decizia Curții Constituționale prin care este permisă folosirea simbolurilor ”V” și ”Z”, precum și a panglicii bicolore negru – oranj în anumite situații, este dur criticată de către experți. Hotărârea nu este acceptabilă nici sub aspect moral, nici sub aspect al dreptului internațional, a declarat expertul în drept constituțional, Alexandru Arseni, pentru Radio Chișinău.

Și fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, crede că decizia este una cel puțin ambiguă, în condițiile în care pune în imposibilitate amendarea persoanelor care vor afișa aceste simboluri și care oricând pot invoca faptul că le folosesc în scopuri ”legale”, transmite Radio Chișinău.

Fostul președinte al Curții Constituționale și ministru al justiției, Alexandru Tănase, spune că a rămas surprins de decizia Curții referitoare la folosirea panglicii bicolore negru – oranj, numită și panglica „Sfântul Gheorghe” și a literelor „V” și „Z” – simboluri ale agresiunii ruse în Ucraina.

„Am citit-o de câteva ori și pot să constat că nu am găsit motivația și argumentele necesare pentru a fi adoptată. Faptul că nu sunt întrunite anumite standarde de previzibilitate a legii nu sună deloc convingător, din simplu motiv că e un fapt notoriu că acest simbol este unul războinic al lumii ruse, care este folosit de regimul Putin pentru a ucide oameni în Ucraina, pentru expansiune teritorială.”, a declarat Alexandru Tănase.

Conform deciziei Curții, simbolurile ”V”, ”Z”, precum și panglica bicoloră negru – oranj, numită și panglica „Sfântul Gheorghe” pot fi afișate sau purtate, cu condiția ca acestea să nu fie utilizate pentru a justifica crimele de război. Astfel, doar în acest caz oamenii legii pot aplica sancțiuni.  Totuși, Alexandru Tănase, afirmă că, la modul practic, nu va fi aplicată nicio amendă.

„Deoarece agenții statului, cum ar fi polițiștii, nu au cum să demonstreze care este intenția și contextul enunțării – intenția de a afișa un simbol extremist sau intenția de-al expune este o chestie subiectivă. Oricând o persoană suspectată că sprijină militarismul lui Putin va putea zice că de fapt este în afara contextului și este o simpatie pentru cel de-al doilea Război Mondial.”, a spus Alexandru Tănase.

Și expertul constituțional și profesorul universitar, Alexandru Arseni, se arată decepționat de decizia Curții Constituționale.  

„Nu poate un simbol sau ceva a unui stat agresor, prin definiție, și morală, cum este statul moscal, care nu are moralitate, să fie acc

eptat în calitate de a fi purtat sub așa-zise intenții nobile. Nu este această decizie deloc acceptabilă nici sub aspect moral, nici sub aspect al dreptului internațional și dreptului constituțional”, a spus  Alexandru Arseni.

Decizia Curții a fost criticată și de către unii reprezentanți ai societății civile.

Reacția Curții Constituționale la critici

Într-un comunicat, Curtea Constituțională a Republicii Moldova, notează că regretă atacurile la adresa sa la care este supusă din cauza pronunțării Hotărârii nr. 9 din 11 aprilie 2023 și speculațiile care sunt aduse în legătură cu această hotărâre.

Atunci când verifică constituționalitatea unor legi care instituie ingerințe în exercițiul unor drepturi fundamentale, Curtea pune la bază, nu doar prevederile Constituției și jurisprudența, dar și jurisprudența Curții Europene. Curtea nu poate decide cauzele în care sunt puse în discuție drepturile fundamentale bazându-se pe sentimentele populare. 

Pentru a elimina unele suspiciuni, Curtea va scoate în evidență considerentele esențiale ale Hotărârii nr. 9 din 11 aprilie 2023. 

,,Curtea nu a „repus în drepturi”, nu a „legalizat” purtarea panglicii negru-oranj și a altor simboluri reglementate de legile contestate, astfel cum se propagă în spațiul public. Curtea a decis că sancționarea utilizării acestor simboluri este constituțională. Totuși, pentru a sancționa o persoană trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității", se precizează în comunicat.

Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a constatat că articolul din Codul contravențional care sancționează utilizarea simbolurilor în discuție nu stabilește dacă utilizarea acestora trebuie să urmărească vreun scop pentru a fi sancționate. Nu poate fi dedusă nici obligația instanțelor de judecată de a analiza contextul în care au fost comise faptele sancționate de acest articol.

La modul concret, Curtea a decis că agenții statului trebuie să verifice contextul în care a fost utilizat un simbol și să constate scopul urmărit de persoana vizată, pentru că nu în toate cazurile sancționarea pentru utilizarea unui simbol urmărește realizarea vreunui scop legitim. Odată constatată urmărirea unui scop legitim pentru aplicarea sancțiunii, instanțele de judecată trebuie să aplice o pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei.

De asemenea, Curtea a efectuat o analiză de drept comparat a legilor adoptate recent de unele state cu privire la interzicerea utilizării unor simboluri care ar putea fi asociate cu invazia Federației Ruse în Ucraina. Curtea a constatat că în majoritatea statelor care au interzis aceste simboluri, inclusiv în Ucraina, legea reclamă constatarea unui scop (e.g utilizarea simbolului în contextul justificării agresiunii armate împotriva Ucrainei sau a altor ostilități.

„SP”