IGSU a elaborat o hartă interactivă a adăposturilor antiaeriene de pe teritoriul Republicii Moldova

Salvatorii și pompierii au elaborat o hartă interactivă a adăposturilor antiatomice din Republica Moldova. În Chișinău sunt 174 de adăposturi active de protecție civilă. Agenția de Supraveghere Tehnică a efectuat o inspecție care a arătat că aproape toate sunt în stare proastă și nu pot asigura o protecție adecvată pentru oameni, a relatat TV8.

În Chișinău, metrourile și parcările subterane, precum și zeci de subsoluri ale clădirilor rezidențiale sunt propuse ca adăposturi antiaeriene.

În centrul vechi al capitalei există multe pivnițe vechi de câteva sute de ani. Una dintre ele, în care este destul de greu de intrat, se află în curtea casei situate la intersecția străzilor Nicolae Iorga și Mihail Cogălniceanu. Această clădire se află pe lista monumentelor de importanță națională. Subsolul de pe strada Vlaicu Pîrcălab, tot în centrul capitalei, arată și mai deplorabil.

Cu toate acestea, pe harta interactivă a adăposturilor civile elaborată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aceste adăposturi nu apar. În schimb, vedem peste o mie de alte locuri recomandate pentru situații de urgență.

Una dintre aceste adrese este o clădire de apartamente de pe strada Alecsandri nr. 105, dar ușa de acolo este încuiată. Poate că ocupanții locuinței pot intra în ea cu un card special. Un alt adăpost posibil se află în subsolul unei clădiri cu patru etaje de pe strada Calea Orheiului.

Agenția de Supraveghere Tehnică verifică acum locațiile de protecție civilă. Potrivit șefului adjunct al Inspectoratului de securitate la incendiu și protecție civilă, astfel de inspecții sunt efectuate anual, în conformitate cu decretele guvernamentale. Ultima inspecție a avut loc în martie anul trecut.

Inspectorii au constatat că din cele 227 de adăposturi, la fel de multe ca în urmă cu cinci ani, au rămas doar 174. Din cauza lipsei de bani sau de interes, unele fuseseră abandonate. Inspectorilor nu li s-a permis să intre în cinci clădiri.

Concluzia generală a fost că toate aceste adăposturi se aflau într-o stare nesatisfăcătoare. S-a constatat că instalațiile de ventilație și cele electrice erau învechite, nu existau fișe tehnice și nici un inventar, și nu existau persoane responsabile de întreținerea corespunzătoare a adăposturilor. Unele clădiri sunt inundate, ceea ce face imposibilă utilizarea lor.

Un exemplu de adăpost bine echipat pentru civili este adăpostul unei fabrici din Chișinău. Camera, situată la subsolul unei clădiri cu trei etaje a fabricii, cu o suprafață de 100 de metri pătrați, este proiectată pentru 200 de persoane. Există 2 intrări și ieșiri, sistem de ventilație și aer condiționat, instalație de iluminat, apă, telefonie fixă, etc.

Există adăposturi pentru personalul de serviciu din cadrul brigăzilor de urgență și de pompieri din întreaga țară. Dar multe, chiar și cele funcționale, arată de parcă timpul a stat în loc aici.

Anul trecut, alertate de războiul din țara vecină, autoritățile moldovenești au elaborat un regulament de funcționare a structurilor de protecție, în care sunt prezentate toate acțiunile care trebuie întreprinse pentru a menține adăposturile în stare bună. Cu toate acestea, documentul trebuie să fie votat de către guvern.

Cetățenii obișnuiți nu au nicio idee unde să se adăpostească în caz de pericol. Situația este puțin mai bună pentru rezidenții din sectorul privat, care știu unde se află pivnițele și subsolurile lor.

Potrivit datelor oficiale, costul total anual de întreținere a adăposturilor de protecție civilă este în medie de 117 mii de lei. Aceste costuri includ întreținerea spațiilor, salariile persoanelor responsabile, achiziționarea mobilierului necesar, a echipamentelor și a altor cheltuieli.

Foto: TV8