- Săptămânal Panoramic
Vicepreședintele Parlamentului, despre factorii de care depind aderarea RM la NATO
Mihai Popșoi, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, a acordat un amplu interviu jurnalistului Digi24.ro Alexandru Rotaru și a vorbit despre neutralitatea țării, despre o potențială aderare la NATO și despre amenințarea Rusiei. „Această dezbatere publică despre securitate, despre neutralitate a lipsit cu desăvârșire în Republica Moldova în cei 30 de ani, și acum vrem să deschidem spațiul pentru această dezbatere”, spune politicianul de la Chișinău.
Mihai Popșoi, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova a vorbit despre intențiile Kremlinului de a ajunge pe cale terestră în Republica Moldova, prin sudul țării.
,,Cu mare regret, rămâne un scenariu, e adevărat din ce în ce mai puțin plauzibil datorită marelui scrificiu al poportului ucrainean, dar riscurile se mențin, și nu e vorba de dorința Kremlinului, care este clară. Ci mai degrabă de lipsa de capacitate în ceea ce privește apărarea, și am văzut-o. Am avut declarații, amenințări din partea lui Lavrov, a unor generali ruși, amenințări directe la adresa Republicii Moldova. Este binecunoscută și dorința nesăbuită a lui Putin de a reclădi Uniunea Sovietică, despre care a spus că e cea mai mare catastrofă a Secolului XX. Ne îngrijorează însă lipsa de capacitate (de apărare – n.red.). Acest lucru a fost menționat și de oficiali americani, de reprezentanți ai NATO, inclusiv domnul Geoană", a declarat Popșoi.
Întrebat de ce ar vrea Federația Rusă un guvern marionetă la Chișinău, Mihai Popșoi a spus că Rusia își dorește să vulnerabilizeze Ucraina din toate părțile.
,,Pentru a înfige un cuțit în spate Ucrainei, pentru a utiliza Republica Moldova ca un cap de pod, așa cum încearcă să utilizeze Belarusul. Oricât ar încerca Federația Rusă, Kremlinul să întoarcă această voință democratică a cetățenilor Republicii Moldova, nu le va reuși. Probabil încearcă să vulnerabilizeze Ucraina din toate părțile, geografic vorbind. S-ar putea ca „strategii” de la Moscova, având în vedere umilința pe care trăiesc zi de zi în Ucraina, să-și dorească o extindere a conflictului, deschiderea de noi fronturi", a spus vicepreședintele Parlamentului.
Totodată, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, a fost întrebat dacă, în țara noastră mai există oameni în republica Moldova care susțin politica Kremlinului.
,,Cu regret, există, și este un număr relativ mare, dar în ușoară scădere. Este rezultatul celor 30 de ani de neglijență a autorităților de la Chișinău în ceea ce privește securitatea informațională, în ceea ce privește securitatea energetică. Vulnerabilitatea majoră acum în R. Moldova, nu este o amenințare militară directă din partea Mosovei, decât este o amenințare, sau vulnerabilitate din perspectiva armei energetice și a creșterii colosale a facturilor. Această vulnerabilitate încearcă să o exploateze agenții Mosovei din Republica Moldova, care au trădat interesul național și au promovat interesul îngust de partid, care rămâne legat de Kremlin. Alexandru Rotaru: Finanțează Kremlinul scenariul unei lovituri de stat la Chișinău? Mihai Popșoi: Probabil încearcă să o facă, nu prea le reușește, și vom munci să nu le reușească", a menționat Popșoi.
Jurnalistul Digi24 l-a întrebat pe Popșoi, dacă intenționează R.Moldova să facă schimbări în prevederile constituționale din R. Moldova privind statutul de neutralitate.
,,Încearcă oferirea unui spațiu de a discuta, de a analiza la rece cât de serioasă este această neutralitate, care aș zice că este de fapt o iluzie a securității, pentru că statutul de neutralitate a fost inclus în constituția din 1994 cu un singur gând – de a forța într-un fel sau altul mâna Moscovei de a-și retrage trupele de pe teritoriul Republicii Moldova, și munițiile, care vedem că după 30 de ani sunt tot acolo. Această dezbatere publică despre securitate, despre neutralitate a lipsit cu desăvârșire în Republica Moldova în cei 30 de ani, și acum vrem să deschidem spațiul pentru această dezbatere, în așa fel încât în urma dezbaterii, dacă se va schimba voința cetățenilor cu privire la acest statut, dezbaterea este necesară", a mai declarat Popșoi.
Cât ține despre aderarea Republicii Moldova la NATO, Popșoi a menționat că în calitate de cetățean simplu ,, își dorește cu siguranță" acest lucru.
,,Aici trebuie să fac o distincție. Eu am început cariera profesională în cadrul Centrului NATO de la Chișinău. Politicianul Mihai Popșoi, și exponentul partidului de guvernare, trebuie să plece urechea la voința cetățenilor. Și majoritatea cetățenilor în ziua de azi nu sprijină acest demers, de aceea este necesară această dezbatere publică, așa încât cetățenii să înțeleagă că neutralitatea, de fapt, pare o chestie abstractă, și până la urmă este. Este o coală de hârtie, dar istoria ne demonstrează, nu o dată, că acest lucru nu a oprit agresorii. Și chiar în cazul Ucrainei avem acel memorandum de la Budapesta, Rusia fiind unul din statele care urmau să garanteze securitatea Ucrainei, și știm cum s-au desfășurat lucrurile. Este important să avem o discuție onestă, tranșantă privind vulnerabilitățile de securitate ale Republicii Moldova, și modalitățile de a acoperi aceste vulnerabilități. Și dacă în rezultatul discuției, cetățenii R. Moldova vor lua o decizie informată de a păstra neutralitatea, este un lucru care trebuie respectat. Dacă se va lua o altă decizie, la fel, va fi un lucru care va trebui să fie respectat și implementat de către clasa politică", a conchis politicianul.
În final, Mihai Popșoi a mai spus că aderarea R.Moldova la NATO, ar aduce beneficii țării noastre.
,,O alianță politico-militară cum e NATO, cu articolul 5 care garantează securitatea fiecărui stat membru, nu pot exista dubii că apartenența la Alianță este o garanție cât se poate de puternică pentru securitatea unui stat membru. Cu regret spun că cetățenii R. Moldova s-au aflat foarte mulți ani pradă a propagandei ruse, au trăit în câmpul mediatic al Federației Ruse care a exploatat aceste fobii anti-occidentale. Acum există un impediment major să schimbăm aceste poziții. Nu este un lucru ușor, dar trebuie făcut", a încheiat vicepreședintele Parlamentului.