Ce prevăd legile securității, cerute de Maia Sandu în lumina presupusului plan rusesc de răsturnare a puterii

Anunțând dejucarea unui presupus plan rusesc de răsturnare a puterii de la Chișinău, președinta Maia Sandu a cerut parlamentului, la 13 februarie, să adopte mai rapid un pachet legislativ nou pentru a întări Serviciul de Informații și Securitate (SIS), informează Europa Liberă.

În examinarea parlamentului există un pachet de legi ale securității, care a fost pregătit chiar de SIS. Pentru că serviciul special nu dispune de inițiativă legislativă, pachetul a fost înregistrat din numele unor deputați PAS, la sfârșitul lunii noiembrie, fiind trimis ulterior spre avizare Comisiei de la Veneția.

Comisia pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei a spus că examinează propunerile legislative și că își va da avizul pe 10-11 martie.

La Chișinău, legile securității au fost supuse unor consultări publice în luna decembrie, în comisia securitate națională, apărare și ordine publică din parlament, unde reprezentanți ai societății civile au exprimat îngrijorări că acestea pot duce la abuzuri.

Pachetul conține trei proiecte de lege, descriind împuternicirile și îndatoririle serviciului special, ale ofițerilor săi, dar și situațiile în care, în activitatea de contrainformații, agenții SIS pot intercepta convorbiri sau instala echipamente de monitorizare în locuințele persoanelor-țintă.

• Proiectul de lege nr. 420 din 17.11.2022 privind Serviciul de Informații și Securitate;
• Proiectul de lege nr. 421 din 17.11.2022 pentru modificarea legii nr. 170/207 privind statutul ofițerului de informații și securitate;
• Proiectul de lege nr. 421 din 17.11.2022 pentru modificarea legii nr. 170/207 privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă.

Ofițerii SIS vor putea avea a doua cetățenie, cu condiția să fie din UE

La dezbaterile din comisia parlamentară, care au avut loc la 14 decembrie 2022, directorul SIS, Alexandru Musteață, a spus că erau necesare atât de multe modificări, încât s-a decis că legea actuală cu privire la SIS trebuie rescrisă. Astfel, a apărut proiectul de lege nr. 420 din 17.11.2022 privind Serviciul de Informații și Securitate.

Musteață a mai spus la dezbateri că proiectul nu conține „schimbări conceptuale” majore, clarificând numai prevederile existente, inclusiv procedura de revocare a directorului SIS. Mai este introdusă o a doua funcție de director adjunct al SIS.

Printre puținele lucruri noi se numără un articol special, conform căruia directorul SIS sau adjuncții săi au dreptul să emită „avertismente oficiale” în adresa unei persoane, dacă aceasta încalcă legea. Musteață a explicat că prevederea se aplică atunci când persoana vizată acționează din ignoranță, avertismentul fiind comunicat ulterior și procurorului general.

Amendamentele la Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate prevăd că și persoanele cu dublă cetățenie se vor putea angaja la SIS, cu condiția ca cea de-a doua este cetățenia unei țări membre a Uniuni Europene.

Amendamentele la această lege mai descriu garanțiile sociale minime pentru angajații SIS, inclusiv plata unor îndemnizații și oferirea de spațiu locativ (când un angajat își schimbă reședința din cauza serviciului).

Monitorizarea telefonului și locației, fără mandat judecătoresc

În dezbaterile din comisia parlamentară, au cauzat controverse prevederi ale proiectului de Lege privind activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă. Acestea reglementează toate activitățile ofițerilor de informații și ale serviciului special, de la interceptarea comunicațiilor cuiva, la pătrunderea în locuința persoanei supravegheate pentru instalarea „aparatelor ce asigură supravegherea audio, video, de fotografiat”.

Directorul SIS, Alexandru Musteață, a explicat că ofițerii SIS vor avea nevoie de mandat emis de judecător pentru multe dintre măsurile de contrainformații, inclusiv pentru instalarea de aparataj de monitorizare în locuința cuiva.

Dar în unele situații ofițerii SIS vor putea acționa doar cu permisiunea directorului SIS sau a adjunctului acestuia. Aceste cazuri sunt prevăzute la articolul 12 și includ monitorizarea telefonului mobil al unei persoane țintă, procedură care în lege este descrisă drept „identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului unui sistem de comunicaţii electronice”.

De asemenea, proiectul de lege permite ofițerilor SIS să localizeze o persoană țintă prin „urmărirea vizuală şi/sau documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, precum şi localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală ori prin alte mijloace tehnice”, dar fără mandat de la judecător.

Între nevoia unor împuternici sporite și „Big Brother”

Alexandru Musteață a spus că măsurile care necesită și cele care nu necesită mandat judecătoresc depind de gradul de ingerință în viața privată a subiectului. Doar pentru cele care presupun o ingerință semnificativă, ca pătrunderea în locuință, este nevoie de mandat.

Prezent la dezbaterile din comisia parlamentară, Sergiu Bozianu, reprezentantul Asociației pentru protecția vieții private, a spus că această separație este o „iluzie”, iar prevederile legislative vor putea fi folosite abuziv.

„Să nu ne trezim într-o bună zi, realizând că am creat un monstru”, a declarat Sergiu Bozianu, care a descris pachetul legislativ drept „legea Big Brother”, vorbind despre riscul unui „stat polițienesc”.

Răspunzând criticilor, Alexandru Mustață a spus că SIS „nu dorește să devină polițist”, dar are nevoie de instrumente pentru asigurarea securității publice.

Proiectul de Lege privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă a mai fost criticat de experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), o organizație neguvernamentală care analizează inițiativele legislative.

„Proiectul nu poate fi susținut de principiu”, se spune într-un comunicat publicat la 13 februarie.

CAPC consideră că proiectul este insuficient de fundamentat și suscită probleme iremediabile din perspectiva drepturilor omului.

„Singurul efect urmărit pare a fi instituirea unor mecanisme paralele celor prevăzute de legislația specială de investigații – mecanisme care vor fi mai comode serviciului, însă care nu vor oferi garanții minime de protecție împotriva arbitrariului”, este concluzia experților CAPC.