Școlile mai mici din Moldova suferă din cauza lipsei de finanțe, în timp ce liceele mai mari prosperă

În timp ce liceele din Moldova sunt înfloritoare, școlile cu un număr mic de elevi se confruntă cu un deficit financiar sever. În 2021, Ministerul Educației a promis că va revizui formula de finanțare în funcție de numărul de elevi, dar problema este încă nerezolvată, scrie Radio Europa Liberă Moldova.

Potrivit directorilor de gimnazii, situația școlilor mici s-a înrăutățit. În fiecare an, Vera Ciornea, directoarea școlii din satul Buciumeni, apelează la Consiliul raional Ungheni pentru ca autoritățile locale să ajute gimnaziul cu bani.

"Nu avem suficienți bani de la stat. Întotdeauna avem un deficit bugetar. Am avut și un deficit de 170.000 de lei la salarii. Nu se pune problema să faci ceva pentru școală. Avem doar cât să cumpărăm cărbune și lemne pentru încălzire și ceea ce ne trebuie urgent pentru cantină sau materiale de curățenie", a declarat ea.

Bugetul anual al gimnaziului "Vladimir Cimpoeș" din satul Buciumeni, raionul Ungheni, este de 1 milion de lei. Școala are doar 130 de elevi și încă 50 de preșcolari (o aripă a școlii este ocupată de o grădiniță), dar clădirea este proiectată pentru 320 de elevi.

Administrația gimnaziului depune cereri de participare la diverse proiecte naționale și internaționale pentru a dota școala cu tot ceea ce are nevoie.

"Formula de finanțare ar trebui să fie reconsiderată. Să fie ca înainte: atât cât are nevoie școala. Cum îi dezvoltăm pe acești copii? Copiii sunt buni, dar trebuie să le creăm condițiile necesare", a declarat Vera Ciornea.

Situația este destul de diferită în școlile cu un număr mare de elevi. Liceul Miron Costin din Florești are 606 elevi. Instituția face parte din proiectul Școala Digitală, iar de trei ani copiii de aici sunt pregătiți pentru viitoarele profesii.

"De când am trecut la finanțarea per elev, am reușit să facem multe lucruri bune în școală: atât renovarea, cât și reamenajarea instituției. Dar acest lucru se datorează faptului că avem un număr mare de elevi. Formula este bună pentru instituția noastră, iar noi avem un buget destul de mare. Pentru acest an, avem 14 milioane de lei, dintre care 60% sunt destinate salariilor profesorilor", a declarat directoarea liceului, Tatiana Moscalu.

Potrivit acesteia, costurile școlii sunt mari, în special cele de întreținere, dar există suficienți bani pentru a le acoperi pe toate. "Niciodată nu am dus lipsă de fonduri. Chiar și acum, cu prețurile mari la gaze și electricitate, reușim să plătim totul", a spus ea.

Expertul în educație Natalia Grîu a fost secretar de stat al Ministerului Educației din 2020 până în 2021. Ea susține că de la bugetul de stat se alocă o sumă destul de mare de bani pentru finanțarea instituțiilor de învățământ, care se ridică la 6% din produsul intern brut, dar acest lucru este doar la nivel teoretic.

"Nu cred că cineva a luat în calcul în 2010, când a lucrat la această formulă, scăderea demografică care a urmat. Atunci când, din punct de vedere economic, ne confruntăm cu șocuri foarte mari, cum ar fi inflația, limitele care sunt încă create nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile. Din acest punct de vedere, formula nu mai funcționează", a declarat Natalia Grîu.

Modul actual de finanțare a școlilor aflate sub autoritatea autorităților publice locale a fost stabilit de guvern în 2014. La acea vreme, se credea că instituțiile de învățământ ar trebui să fie descentralizate și să beneficieze de o mai mare autonomie în gestionarea bugetelor lor. Conceptul a fost formulat după cum urmează: "Banii îl urmează pe student".

Cu cât elevul este mai în vârstă, cu atât rata de finanțare este mai mare. Astfel, costurile per elev variază în funcție de nivelul de educație:

• 14.000 de lei pe an - pentru școala primară;
• 15 000 de lei - pentru elevii din gimnaziu;
• 18.000 de lei - pentru elevii de liceu.

În timp ce lucra în minister, Natalia Grîu a văzut că, încă din noiembrie și decembrie, unele școli nu aveau bani nici măcar pentru a plăti salariile profesorilor.

"Un expert al Băncii Mondiale a spus că, dacă o școală cheltuiește mai mult de 70% pentru nevoile primare, nu există dezvoltare acolo. Și avem școli în care 90 la sută din cheltuieli se duc doar pe salarii. Dacă școala este mică, este practic un verdict", a explicat Natalia Grîu.

Săptămânalul s-a adresat ministrului Educației cu rugămintea de a afla de ce nu s-a schimbat acest lucru în ultimii 2 ani, când și cum va fi modificată formula de finanțare a școlilor.

În răspunsul furnizat se menționează că ministerul a revizuit formula în 2021-2022 și a pregătit un proiect de hotărâre de guvern pentru a o modifica în vederea ajustării coeficienților. Documentul va fi promovat după coordonarea cu ministerele de Finanțe și Justiție.

Pentru anul școlar 2022-2023, în Republica Moldova sunt 1.218 școli, dintre care:

• 92 de școli primare;
• 781 de săli de sport;
• 336 licee;
• 7 școli pentru copii cu dizabilități intelectuale sau fizice;
• 2 școli serale.