- Săptămânal Panoramic
Câți bani a primit R. Moldova de la donatorii externi ca să gestioneze criza energetică
Criza a dus la creșterea semnificativă a tarifelor la energie pentru consumatori, iar autoritățile au decis să compenseze diferențele în facturi, în funcție de veniturile cetățenilor, folosind pentru asta ajutoarele externe. Foto: realitatea.md.
Guvernul R. Moldova a obținut, în 11 luni ale anului trecut, din partea donatorilor externi asistență financiară nerambursabilă în sumă de peste 460 milioane de euro pentru a putea face față crizei energetice. Cei mai mulți bani au venit de la Comisia Europeană – 125 de milioane de euro, transmite moldova.europalibera.org.
Informațiile oferite Europei Libere de Ministerul Finanțelor arată că 50 de milioane de euro din suma oferită de Comisia Europeană au fost alocați pentru realizarea reformelor în sectorul energetic și guvernanța sectorului financiar.
Autoritățile au utilizat resursele financiare pentru a cumpăra și depozita gaze naturale, pentru a procura curent electric, păcură și cărbune, precum și pentru a compensa cetățenilor majorarea tarifelor la energie. De exemplu, pentru Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, guvernul german a oferit 40 de milioane de euro care nu trebuie rambursați. Bugetul de stat aprobat pentru 2023 prevede că acest fond va constitui 5 miliarde de lei (243 milioane de euro), față de 400 milioane de lei (circa 20 milioane de euro) cât a fost în 2020.
Pentru stocarea gazelor naturale în depozitele din România și Ucraina, autoritățile de la Chișinău au folosit creditul obținut în iunie 2022 de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). La începutul acestui an, întreprinderea de stat „Energocom” a anunțat că toți banii au fost deja cheltuiți, iar volumul de gaze stocate este suficient pentru malul drept al Nistrului ca să treacă de sezonul de iarnă.
Începând cu 1 octombrie 2022, concernul rus Gazprom a redus livrările de gaze naturale către R. Moldova, ceea ce a dus la declanșarea crizei energetice. Din cauza deficitului de gaze, Tiraspolul a diminuat volumul de energie electrică livrată malului drept al Nistrului. Prin urmare, R. Moldova a fost nevoită să procure curent de pe bursa de energie din România și gaze naturale din Uniunea Europeană, la prețuri mai mari. În urma unei înțelegeri ulterioare, Chișinăul a cedat Tiraspolului toată cantitatea de gaze venită din Rusia în schimbul curentului electric mai ieftin.
Criza a dus la creșterea semnificativă a tarifelor la energie pentru consumatori, iar autoritățile au decis să compenseze diferențele în facturi, în funcție de veniturile cetățenilor, folosind pentru asta ajutoarele externe.
