Klaus Iohannis i-a cerut lui Zelenski să revadă legea care interzice drepturile minorității române din Ucraina

Klaus Iohannis a avut miercuri o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, căruia i-a transmis că noua lege a minorităților naționale a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române. În cadrul aceleiași discuții, președintele român i-a cerut șefului de la Kiev rezolvarea situației, informează realitatea.md cu referire la Digi 24. 

„Președintele României s-a referit pe larg la recenta lege a minorităților naționale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității române din Ucraina. Președintele Klaus Iohannis i-a solicitat Președintelui Zelenski identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi Președinți au agreat ca în perioada imediat următoare miniștrii de externe ai celor două țări să aibă discuții cu privire la soluționarea bilaterală a aspectelor menționate”, se arată într-un comunicat remis de Palatul Cotroceni.

Zelenski și-a exprimat întreaga deschidere pentru identificarea de soluții, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze de aceleași drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România.

La finalul lunii decembrie, Ministerul de Externe de la București a transmis că adoptarea Legii privind minoritățile naționale din Ucraina fără a ține cont de cerințele României și recomandările Comisiei de la Veneția este „regretabilă”.

Potrivit Ministerului român de Afaceri Externe, în legea adoptată de Ucraina pe 13 decembrie persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene. Printre aceste prevederi se numără:

• subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;
• nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească;
• persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești;
• dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
• subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale;
• nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat;
• subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a transmis la finalul anului trecut că va continua coordonarea cu reprezentanții comunității române și dialogul susținut cu autoritățile ucrainene pentru asigurarea respectării depline și promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligațiilor internaționale asumate de Ucraina în materie, pe care și legea le recunoaște în mod expres ca fiind prioritare.