„Un an de recuperare și creștere economică… Inflația va scădea semnificativ”: Previziunile economice ale experților pentru anul 2023

Deși în prima jumătate a anului 2023 se va resimți criza anului 2022, anul acesta va fi un an de creștere economică, inflația va scădea semnificativ, vom avea o ieftinire a banilor și a creditelor, PIB-ul va crește cu circa 2-3%, consumul populației, investițiile și construcțiile își vor reveni – acestea sunt câteva dintre previziunile pentru anul 2023 expuse de unii experți economici într-o discuție cu Ziarul de Gardă.

Expertul economic Idis „Viitorul” Veaceslav Ioniță consideră că anul 2023 va fi un an de recuperare economică.

„Vreau să cred că cea mai lungă criză a noastră de după independență va lua sfârșit în anul 2023. Noi suntem al treilea an în criză. Inflația are tendințe de scădere și probabil (în 2023 n.red.) vom avea o scădere semnificativă a inflației și o ieftinire a banilor. Vom avea credite mai ieftine. Investițiile au scăzut în 2022 și în prima parte a anului 2023 se va resimți acest lucru, dar în a doua jumătate sper că se vor ameliora”, a spus Ioniță.

Veaceslav Ioniță: Vreau să-l văd pozitiv, un an de recuperare și creștere economică

„Anul 2023 îl văd un an de recuperare economică. Cred că vom avea ecoul crizei din 2022 în care consumul real al populației a fost scăzut. Oamenii au fost mai săraci în anul 2022. În acest an consumul se va restabili. Construcțiile își vor reveni după criză și în a doua jumătate a anului construcțiile se vor ameliora. Vreau să-l văd pozitiv un an de recuperare și creștere economică.

Cetățeanul simplu a făcut tot ce se putea de făcut: a cheltuit economiile, a cheltuit mai puțin și a devenit eficient.  Nu avem încă cifrele, dar cred că foarte mulți oameni au emigrat”.

Viorel Gîrbu: Urmare a unor posibile condiții climaterice mai bune, agricultura ar putea genera mai multă valoare adăugată

Cu referire la anul 2023, expertul economic Viorel Gîrbu a menționat că „va fi un an dificil.  Urmare a faptului că în anul 2023, creșterea economică va fi determinată prin abordare la anul 2022, e posibil ca situația să arate un pic mai bine, pentru că în anul trecut am avut o situație destul de proastă. Contextul rămâne însă negativ”.

„În anul 2022 am avut criză și criza nu a fost compensată foarte mult de executiv. Agenții economici sunt slăbiți fiindcă nu au fost susținuți suficient de bine. Criza energetică rămâne. Creșterea economică și valoarea adăugată, nu apare de la sine, apar din investiții, dar investiții în anul 2022 nu s-au făcut prea multe deoarece am fost într-o situație mai dificilă. Este posibilă o evoluție mai bună a PIB-ului. Urmare a unor posibile condiții climaterice mai bune, agricultura ar putea genera mai multă valoare adăugată.

Avem o politică monetară agresivă, avem un guvern care nu a compensat efectele negative ale acestei politici monetare asupra mediului de afaceri. Avem un leu puternic care a lovit în capacitatea exportatorilor să-și regenereze puterile, astfel încât să-și majoreze capacitățile de producție. Exportatorii nu au câștigat prea mult urmare a leului puternic.

Avem o situație nu tocmai bună în partea ce ține de capacitatea de cumpărare a cetățenilor. În anul trecut salariile au crescut mai puțin decât inflația, acest lucru a mai schimbat puțin din percepția referitor la modul cum își organizează viața persoanele simple. O parte din ei ar putea decide să plece peste hotare, deoarece condițiile lor materiale s-au înrăutățit” a declarat Viorel Gîrbu. 

Viorel Gîrbu a menționat că PIB-ul ar putea să crească 2-3%, „urmare a faptului că în anul curent avem o scădere de PIB (cca 4% pentru primele 9 luni ale anului) și dacă va fi un an agricol bun”. 

„Cetățeanul trebuie să-și gestioneze atent finanțele, să investească în creștere profesională și să fie activ pe piața muncii. Cetățenii trebuie să înțeleagă că nimeni nu le este cu nimic dator. Prin ceea ce ce faci singur- aceea ai. Cât de mult generezi, atât ai” a mai conchis expertul.

Stas Madan: Puterea de cumpărare a oamenilor este erodată și nu poate susține ritmul de creștere a prețurilor

Expertul economic de la Expert-Grup, Stas Madan este de părere că „anul 2023 va fi în continuare un an destul de dificil, deoarece principalul element care a dus la descreșterea economică din anul trecut, și anume impactul războiului din Ucraina, va rămâne să se răsfrângă destul de substanțial asupra economiei R. Moldova și în acest an”.

„Deși vom avea probabil o creștere economică care va depăși 2-3 la sută. Inflația o va lua încet în trend descendent, dar va fi destul de ridicată și pe parcursul anului viitor. Inflația va scădea în primul rând pentru că ceea ce numim macroeconomic cererea agregată este în scădere, altfel spus, puterea de cumpărare a oamenilor este erodată și nu poate susține ritmul de creștere a prețurilor.

Rămân încă multe incertitudini pentru anul 2023 în ceea ce privește prețurile la resursele energetice pentru că piața rămâne în continuare una extrem de volatilă în ceea ce privește energia electrică și gazul natural.

Din perspectiva implementării reformelor, în anul 2023 vom avea alegeri, și am putea vedea porniri populiste ale guvernării precum se întâmplă de obicei în ani electorali și există riscul, ca anumite reforme care sunt necesare, vor fi puse pe așteptare sau să nu fie în general implementate”, a declarat Stas Madan. 

Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) în trimestrul III al anului 2022, Produsul Intern Brut (PIB), a constituit 77,2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o scădere cu 10,3 %, comparativ cu perioada similară a anului 2021 și o scădere de circa 4% pentru primele 9 luni ale anului 2022, comparativ cu perioada similară a anului 2021.

Conform unor declarații anterioare ale ministrului Finanțelor Dumitru Budianschi, începând cu 1 aprilie 2023 pensiile pentru cetățenii R. Moldova vor fi indexate cu 14,1%, deși potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM) la sfârșitul anului 2022 rata inflației a depășit 30 la sută.

Potrivit legii, pensiile de indexează anual la 1 aprilie, iar coeficientul de indexare constituie rata inflaţiei la sfârşitul anului precedent, exprimată prin creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv faţă de aceeaşi lună a anului premergător.