Un bărbat de la Comrat s-a îmbolnăvit de tetanos: fiica sa acuză medicii de neglijență

Un caz de tetanos a fost înregistrat în data de 27 octombrie, fiind raportat la începutul lunii noiembrie. Boala a fost depistată la un bărbat în vârstă de 72 de ani, care a fost internat la spitalul raional Comrat cu o rană la picior provocată în urma unor lucrări cu polizorul​. Bărbatul se află în stare gravă la terapie intensivă, relatează Sanatate Info. 

Primele simptome ale bolii au fost depistate cu cinci zile în urmă, când bărbatul a fost internat la spital. După ce au tratat rana, medicii au recomandat ca bărbatul să primească un vaccin profilactic, însă pacientul a refuzat. Acum el se află la terapie intensivă în stare gravă. Consiliul medicilor format cu această ocazie a decis că pacientul este netransportabil și a fost lăsat pentru tratament complet la spitalul raional din localitate.

Cu toate acestea, fiica victimii are o altă versiune - ea susține că tatălui ei nu i s-a oferit imediat vaccinul de către medici, scrie trm.md. "Medicii i-au tratat foarte bine rana și i-au cusut rana. Cu toate acestea, este o greșeală imensă faptul că tatălui meu nu i s-a administrat vaccinul antitetanos și nici măcar nu i s-a oferit acest vaccin. Din câte știm noi, vaccinul trebuie administrat în 24 de ore, dar el a fost chemat pentru vaccinare abia după 48 de ore. Starea lui este foarte gravă și se află la terapie intensivă de cinci zile", spune fiica victimei.

Administrația spitalului din Comrat a precizat că pacientului i s-au acordat toate îngrijirile necesare. "Cazurile de tetanos sunt foarte rare pentru că majoritatea oamenilor sunt vaccinați. În cazul pacientului, pot spune că a fost rănit și, nefiind vaccinat, a fost infectat. Aceasta ar putea fi una dintre cauze. I-am acordat pacientului toate îngrijirile necesare", a explicat Constantin Ianioglo, director adjunct al spitalului din Comrat.

Nicolae Furtună, șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile din cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică, spune că pronosticurile specialiștilor pentru această boală nu sunt întotdeauna pozitive. 

"Pacientul a fost internat în spital cu primele simptome de tetanos, care se manifestă prin spasme severe în zona feței și a gâtului. Acest lucru poate duce la stop cardiorespirator. Ulterior, boala poate progresa, răspândind spasmele musculare în tot corpul. Acestea apar cu regularitate și pot fi atât de grave încât pot provoca fracturi osoase. Pacientul se încordează ca un arc și ajunge să se sprijine mai mult pe ceafă și pe călcâie", a spus Nicolae Furtună.

Cazul de tetanos de la Comrat este al patrulea în ultimii zece ani. Ultimul caz de tetanos a fost înregistrat în regiunea transnistreană la un băiat de 15 ani care nu fusese vaccinat. Medicii au salvat apoi pacientul în ultimul moment, administrându-i un vaccin profilactic. Alte două persoane, un adolescent din Briceni și un bărbat adult din Novi Aneni, care nu fuseseră vaccinate împotriva bolii, au murit.

Moldova are un program național de vaccinare care include și imunizarea împotriva tetanosului. Primele trei doze se administrează la copiii cu vârsta sub un an. Apoi se mai administrează încă trei doze până când copilul împlinește vârsta de 16 ani.

Statisticile arată că, în ultimii 20 de ani, atenția acordată necesității de a vaccina copiii împotriva tetanosului în țară a scăzut cu aproape 10% - de la 98,3% dintre copiii cu vârsta sub un an vaccinați în 2003 la 88,7% anul trecut. Experții menționează că, începând cu vârsta de 20 de ani, vaccinul se administrează o dată la zece ani.

"Vaccinul administrat la vârsta adultă este valabil 10 ani și se administrează la așa-numita vârstă jubiliară - după împlinirea vârstei de 20, 30, 40, 50 și 60 de ani. De asemenea, există profilaxia de urgență a tetanosului atunci când se administrează imunizări în urma unor răni provocate de obiecte nesterile/surde, procedură pe care un rezident din Comrat a refuzat-o. Ultima dată când a fost vaccinat împotriva tetanosului a fost acum 12 ani", spune Nicolae Furtună.

Potrivit specialistului, tetanosul nu se transmite de la o persoană la alta, singura modalitate de contact cu bacteria cauzală, bacilul tetanic, fiind prin răni provocate de obiecte ascuțite aflate în contact cu solul. Pe lângă tăieturile și înțepăturile provocate de obiecte contaminate, bacteria poate fi transmisă prin mușcături de animale. În astfel de cazuri, pe lângă prevenirea infecției cu rabie, se administrează și imunizări împotriva tetanosului.

"Tetanosul mai este numit și boala tranșeelor din cauza numărului mare de oameni care s-au îmbolnăvit în timpul războaielor. În Republica Moldova, boala era foarte frecventă înainte de introducerea vaccinului în rândul celor care făceau "bălegar", pentru că deseori se răneau când amestecau bălegarul cu paie", a adăugat Nicolae Furtună.

Între 1950 și 1960, în Moldova au fost raportate anual între 120 și 160 de cazuri de tetanos. Odată cu creșterea numărului de persoane vaccinate, statisticile arată o scădere a numărului de cazuri. În ultimele trei decenii au existat perioade în care nu a fost înregistrat niciun caz de tetanos.