Igor Grosu despre aderarea Moldovei la UE: "Se va întâmpla mult mai repede decât pentru alte țări"

Parlamentele României și Republicii Moldova vor avea o nouă ședință comună până la sfârșitul acestui an. Acest lucru a fost anunțat de președintele Parlamentului moldovean, Igor Grosu, într-un interviu acordat publicației românești Agerpres la 10 octombrie. El a subliniat importanța reuniunilor dintre cele două parlamente, menționând că precedenta reuniune comună de la Chișinău "a avut un impact semnificativ asupra deciziei de a acorda Moldovei statutul de țară candidată la UE.

Într-un interviu acordat presei românești, Igor Grosu a declarat că parcursul pro-european al Republicii Moldova "nu este încă ireversibil" și că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) pe care îl conduce are ca obiectiv asigurarea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. El a vorbit și despre prioritățile autorităților de la Chișinău și despre cum face față Republica Moldova situației tensionate din Transnistria, scrie portalul românesc de internet Digi24.ro.

Răspunzând la întrebarea jurnalistului român despre măsura în care legislația Republicii Moldova este armonizată cu cea a Uniunii Europene, Igor Grosu a răspuns că nu toate reformele au fost încă implementate pe deplin în țara noastră.

"Acum ar fi necinstit din partea mea să spun care este gradul exact de conformitate, să răspund câte procente din reforme au fost implementate. Bineînțeles, mai avem încă multe lucruri de pus în ordine. Avem o listă întreagă, ca să spunem așa, de teme de făcut. După acordarea statutului de țară candidată, unele dintre reforme au fost deja puse în aplicare, iar altele sunt în curs de implementare. Sunt multe de făcut în ceea ce privește reforma justiției, iată că suntem în proces de <...>.

Există o lege care se ocupă de o problemă caracteristică țării noastre, precum și altor țări post-sovietice - o lege anti-oligarhie. Am văzut experiența acestei legislații în Ucraina și ne-am propus să creăm o astfel de legislație și în țara noastră. Este necesar să împiedicăm pe oricine să monopolizeze anumite sfere, fie că vorbim de mass-media, de sectorul financiar, economic sau bancar, de infrastructură, de concentrarea capitalului și așa mai departe. Mai sunt încă multe de făcut. Nimic nou care să depășească agenda noastră politică. Este exact în concordanță cu proiectele și prioritățile noastre.

Contăm foarte mult pe ajutorul României în această chestiune, pentru că a trecut deja prin această experiență, plus că a tradus acquis-ul comunitar (un set de măsuri convenite între Uniunea Europeană și fiecare țară candidată, al cărui scop este de a avea consultări speciale pentru ca acestea să adopte, cu costuri minime, un set de reguli și legi prin care se guvernează Uniunea Europeană - n.r.) și nu trebuie să inventăm nimic nou. Trebuie să învățăm din experiența României, iar noi suntem complet deschiși aici. Suntem în contact permanent cu autoritățile legislative și executive din România. Din septembrie anul trecut, am avut o cooperare dinamică atât la nivelul grupurilor parlamentare, cât și la nivelul comisiilor. Nu există săptămână în care să nu am discuții cu colegii mei români.

Pregătim cea de-a doua reuniune comună a parlamentelor, iar în prezent decidem data și ordinea de zi a reuniunii. Este de menționat că prima întâlnire a avut un impact semnificativ asupra deciziei de acordare a statutului de candidat pentru țara noastră, pentru că a fost ancorată în discuțiile parlamentarilor români cu colegii lor din țările UE, la nivel executiv cu Comisia Europeană și așa mai departe", a declarat Igor Grosu.

Întrebat de un jurnalist român dacă acuzațiile rusești privind maltratarea etnicilor ruși din Republica Moldova sunt adevărate sau sunt doar încercări ale Moscovei de a tensiona relațiile dintre cele două țări, președintele Parlamentului moldovean a răspuns că acuzațiile autorităților ruse sunt false.

"Aceasta este o minciună. Aceasta este retorica propagandei Kremlinului care încearcă să provoace destabilizarea Moldovei. La începutul războiului au încercat să provoace tensiuni artificiale între cetățenii moldoveni și refugiați, dar nu au reușit. L-am oprit la timp și am împiedicat răspândirea, deși era clar, și aveam dovezi în acest sens, că totul fusese organizat și plătit. În ciuda faptului că se fac astfel de încercări, ele vor fi fără rezultat, deoarece vorbitorilor de limbă rusă din țara noastră le sunt garantate toate libertățile.

Vreau să vă spun că am fost martor la un moment destul de comic când ambasadorul rus a avut îndrăzneala de a publica un apel, un fel de anunț, pe pagina ambasadei, în care spunea că dacă cetățenii vorbitori de limbă rusă sunt intimidați sau le sunt încălcate drepturile, trebuie să anunțe imediat ambasada la o adresă de e-mail... Am asistat apoi la un val de comentarii dezaprobatoare din partea etnicilor ruși sau a cetățenilor vorbitori de limbă rusă care și-au exprimat dezaprobarea. Cu alte cuvinte, a fost o altă încercare de propagandă rusească... Influența propagandei rusești, din păcate, este încă puternică în țara noastră, ar trebui să recunoaștem acest lucru și să dezvoltăm metode pentru a o contracara", a declarat Ihor Grosu.

Între timp, am asistat la un val de comentarii dezaprobatoare din partea etnicilor ruși sau a cetățenilor vorbitori de limbă rusă care și-au exprimat dezaprobarea.

Referitor la faptul dacă situația dintre Republica Moldova și Transnistria a devenit mai tensionată sau totul rămâne la același nivel ca înainte de războiul din Ucraina, președintele Parlamentului a spus că uneori autoritățile autoproclamate transnistrene încearcă să se laude cu poziția lor, dar apoi își dau seama în ce impas se află.

"Noi privim Transnistria din două perspective. Vorbim despre cetățenii din Transnistria, care sunt și cetățeni ai Republicii Moldova, în primul rând cetățeni ai Republicii Moldova, care nu doresc deloc să fie acolo și sunt îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Mulți au rude și prieteni acolo. Au fost stabilite legături strânse și tradiționale cu regiunile Odessa și Nikolaev. Așa-zisele autorități din această regiune, autoritățile separatiste, chiar dacă dau dovadă de bravadă din când în când, împinse să facă acest lucru de Kremlin, sunt foarte îngrijorate și înțeleg impasul în care se află.

Armata rusă este încă prezentă în regiune, ilegal, pe teritoriul Moldovei. Avem un depozit de arme la Cobasna, care reprezintă un pericol atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina. Chiar dacă retorica lor seamănă uneori atât de mult cu o bravadă, este totuși mai probabil să vină din partea Rusiei. În termeni practici, aceștia sunt conștienți de consecințele pentru ei. Noi le asigurăm totul - pentru că acum toate importurile, tot ceea ce vine pe malul stâng al Nistrului trece prin granița de vest - noi asigurăm acestei regiuni tot ceea ce au nevoie, fie că este vorba de medicamente, combustibil, alimente sau alte lucruri necesare pentru cetățenii Moldovei de pe malul stâng al Nistrului, noi asigurăm toată asistența necesară. Altfel... Există încercări de destabilizare a situației, se înregistrează provocări la așa-zisa frontieră administrativă. În acest sens, ei acționează în maniera lor tipică".

Întrebat dacă există riscul ca influența partidelor proeuropene în guvernarea moldovenească să se epuizeze, existând posibilitatea ca partidele de stânga să revină la putere, Igor Grosu a spus că partidele proeuropene mai au la dispoziție încă trei ani, timp în care sarcina lor este de a conduce Moldova pe o cale proeuropeană.

"Epuizarea forțelor politice este caracteristică tuturor tendințelor politice și este necesar să înțelegem că acesta este un proces ciclic. Am fost în opoziție, apoi am fost la putere, apoi am fost din nou în opoziție și apoi am revenit din nou la putere. Înțelegem acest lucru.

Mai avem încă trei ani de muncă în fața noastră. Ne îndeplinim și vom continua să ne îndeplinim angajamentele. Drumul pro-european al Republicii Moldova nu a devenit încă ireversibil, să spunem lucrurilor pe nume, iar obiectivul nostru este de a-l face ireversibil, astfel încât Republica Moldova să poată beneficia de toate libertățile pe care le oferă Uniunea Europeană. Vom lucra cu toate mijloacele în această direcție. Avem de partea noastră parteneri de încredere și sunt încrezător în perspectiva europeană a Moldovei. În ceea ce privește restul... Da, există partide pro-ruse, și să le spunem așa cum sunt, pro-ruse și pro-bandit, pro-Vorovka, infractori evadați care trăiesc în străinătate și care profită de criza prin care trece acum Moldova. Le-am mai spus-o și o repet: nu au nicio șansă. Poporul moldovean înțelege foarte bine acest lucru.

După 24 februarie, lumea a fost împărțită în două tabere foarte clare, în alb și negru, nuanța gri a dispărut - puțină democrație sau puțină dictatură. Totul a devenit foarte clar. Există o lume a războiului, a haosului, a atrocităților și există o zonă de civilizație, pace, stabilitate, valori, respect pentru drepturile omului și așa mai departe, care se află în Occident și care este Uniunea Europeană, din care dorim să facem și vom face parte. Oamenii văd această diferență. Uitați-vă acum la mobilizarea din Federația Rusă și la efectul negativ pe care l-a avut asupra celor care au lansat-o. Mai multe persoane au fugit de pe teritoriul Federației Ruse decât au fost recrutate în forțele armate. Sunt oameni care înțeleg că acest război, care nu duce nicăieri, este nedrept, o invazie a unei țări străine care are dreptul să își decidă propriul viitor și care a decis că vrea să facă parte din Uniunea Europeană", a rezumat Ihor Grosu.

Vorbind despre cât de repede speră Moldova să devină parte integrantă a Uniunii Europene, președintele Parlamentului moldovean a spus că "mult mai repede decât alte țări".

"Nu am de gând să dau o dată sau un an exact. Ceea ce vreau să spun este că am sentimentul că se va întâmpla mult mai repede decât în alte țări. Ritmul și viteza cu care se schimbă lucrurile în această parte a lumii nu vor mai fi ca niciodată, iar provocarea noastră este să ținem pasul și să menținem ritmul. Decizia depinde, desigur, de cei care o iau, statele membre ale UE, dar multe depind de noi. Dacă vom arăta că țara noastră este pregătită să adere la UE nu doar prin vot, ci și prin comportament, viață de zi cu zi, calitatea serviciilor, libertăți respectabile etc., atunci totul se va întâmpla foarte repede", a conchis Ihor Grosu.

De menționat că, la 16 iunie, la Chișinău, a avut loc pentru prima dată o ședință comună a parlamentelor moldovean și român, care s-a încheiat cu intonarea în comun a "Corului Reunificării" de către deputații români și moldoveni.

SP"