Refugiații ucraineni și integrarea lor în Moldova: Cum se adaptează aceștia la viața din Chișinău

În urma invaziei ruse în Ucraina, sute de mii de ucraineni au fost nevoiți să-și părăsească casele și să caute adăpost în țările vecine. Moldova, care împărtășește o istorie comună ca fostă republică sovietică, a devenit un refugiu pentru mulți dintre aceștia, oferind sprijin și oportunități de integrare. 

Svetlana Vovchuk, o femeie care a fugit din orașul Odesa, se numără printre acești refugiați. După ce a ajuns la Chișinău, în câteva săptămâni a reușit să își găsească un loc de muncă la un restaurant italian. Astăzi, Svetlana lucrează ca bucătar și chiar a avut ocazia de a-i învăța pe alții să pregătească borșul tradițional, inclusiv pe celebrul actor și bucătar Stanley Tucci. „Sunt recunoscătoare tuturor celor care ne-au ajutat – de la șoferul de taxi care ne-a dus la Chișinău, până la femeia care ne-a găsit un apartament”, povestește Svetlana.

Femeia a mai adăugat că, deși se simte în siguranță în Moldova, își dorește să se întoarcă în Ucraina atunci când războiul se va încheia. „Vreau să mă întorc acasă”, a spus ea, cu speranța că, într-o zi, va putea reconstrui o viață normală alături de cei dragi.

Mulți ucraineni care au ajuns în Moldova beneficiază de un sprijin direct din partea guvernului, care a simplificat procesul de obținere a unui loc de muncă pe termen lung. În plus, Moldova a devenit un loc mai accesibil datorită limbii ruse, care este a doua cea mai vorbită limbă din țară, după limba română, facilitând integrarea celor care provin din sudul Ucrainei, zone unde se vorbește predominant rusă.

Petru Negura, sociolog la Universitatea de Stat din Moldova, subliniază faptul că Moldova se confruntă cu un fenomen de „brain drain” (oameni cu studii superioare care părăsesc țara), iar refugiații ucraineni, care adesea au un nivel ridicat de educație și abilități, contribuie la completarea acestor goluri pe piața muncii din țara noastră. „Moldova are nevoie acută de oameni calificați, iar ucrainenii sunt o resursă valoroasă”, spune Negura.

În ciuda faptului că șomajul rămâne ridicat în rândul refugiaților ucraineni, în special din cauza unor vulnerabilități legate de statutul lor de refugiat, mulți dintre aceștia reușesc să găsească locuri de muncă în domenii precum construcții, agricultură și comerț, datorită experienței și cunoștințelor lor.

Pentru unii refugiați, limba rusă este un instrument esențial de integrare, dar poate aduce și sentimente amestecate. Deși este o limbă utilă în relațiile cu localnicii, pentru mulți ucraineni, utilizarea limbii ruse este un reminder constant al războiului. Un exemplu în acest sens este Yanina Polovich, care a fugit din Mykolaiv împreună cu cei trei copii ai săi, a explicat că, deși a apelat la limba rusă pentru a se descurca mai ușor în Moldova, a refuzat să își înscrie copiii într-o școală rusă. „Nu am putut să dau actele pentru școala rusă, nu pot să le impun copiii să învețe în limba rusă”, a spus Polovich, care acum își educă copiii în limba ucraineană.

De asemenea, femeia a povestit despre dificultățile cu care se confruntă, având un fiu cu dizabilități și despre cum, în ciuda greutăților, familia sa încearcă să se integreze în viața cotidiană din Chișinău. „Suntem în continuare o familie unită, chiar și în refugiu”, a spus ea.

Provocări psihologice

Refugiații care provin din orașele de pe linia frontului din sudul Ucrainei, cum ar fi Kherson și Mykolaiv, au de înfruntat nu doar provocări fizice, ci și traume psihologice severe. Ludmila Popovici, directoarea organizației „Memoria”, care susține supraviețuitorii traumelor și atrocităților din război, afirmă că refugiații din aceste zone sunt expuși unor traume adânci. „În Moldova, nu avem încă suficient personal calificat în domeniul traumei. De aceea, încercăm să oferim cursuri scurte pentru a ajuta refugiații să construiască reziliență”, explică Popovici.

Moldova: o țară între două lumi

Moldova, aflată la granița dintre Orient și Occident, se află într-o perioadă de tranziție. Chiar dacă mulți refugiați ucraineni se simt bineveniți în Moldova, nu toți locuitorii țării sunt la fel de deschiși. De-a lungul timpului, Moldova a fost un teren de dispută între cei care susțin legătura cu Rusia și cei care susțin o apropiere mai strânsă cu Uniunea Europeană. Sociologul Negura explică faptul că cei care sunt mai pro-ruși sunt, de obicei, mai sceptici față de sprijinul financiar acordat refugiaților. În plus, Moldova se confruntă cu o creștere a interferenței rusești, ceea ce a stârnit temeri că țara ar putea deveni următorul front în războiul extins al Rusiei.

Totuși, Svetlana Vovchuk, care se simte bine primită de către moldoveni, nu se îngrijorează de viitorul țării. „Chiar dacă sunt atât de aproape de Ucraina, și războiul este în permanență în mintea mea, Moldova mi-a oferit un loc sigur”, spune Svetlana, care speră ca, într-o zi, să se întoarcă în Ucraina, acasă, după ce războiul se va încheia.

Sursa

Doina Croitoru

Citește și

• Cu cât a scăzut populația Ucrainei de când a început războiul
• Un moldovean s-a dus la construcții în Rusia, dar a fost recrutat forțat de FSB pentru a lupta în Ucraina