Poveștile celor care au acceptat provocarea: Bălțenii împărtășesc experiențele în învățarea limbii de stat

În cadrul Programului național de studiere a limbii române, un grup de bălțeni a finalizat cu succes cursurile gratuite de limba română, obținând certificarea B1. Lecțiile, desfășurate în incinta Liceului Teoretic „Maxim Gorki” din Bălți, au fost o oportunitate valoroasă pentru participanți de a-și îmbunătăți competențele lingvistice și de a deschide noi perspective sociale și profesionale. În continuare, vă invităm să descoperiți poveștile celor care au trecut prin această experiență.

În Republica Moldova, cunoașterea limbii de stat devine tot mai accesibilă datorită Programului național de studiere a limbii române, o inițiativă guvernamentală menită să sprijine adulții în învățarea sau perfecționarea limbii de stat. Gestionat de Ministerul Educației și Cercetării, acest program gratuit are ca scop integrarea socială și profesională a persoanelor din diverse grupuri etnice, inclusiv minoritățile naționale. 

Cursurile, disponibile atât în format fizic, cât și online, sunt concepute pentru a răspunde nevoilor participanților de toate vârstele. După finalizarea programului, absolvenții primesc un certificat care atestă nivelul lor de competență conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi. În anul 2023, peste 6.500 de persoane s-au înscris la cursuri, iar pentru 2024, a fost preconizată instruirea a încă 4.000 de oameni.

În acest context, am discutat cu câțiva cursanți care au absolvit recent acest program. După ce au promovat examenul de nivel B1, aceștia au acceptat să ne povestească despre motivația lor, provocările întâlnite și impactul pe care aceste cursuri l-au avut asupra vieții lor personale și profesionale.

Xenia: „Nu este ușor să înveți o limbă, dar cu perseverență, progresele devin vizibile”

„Mă numesc Xenia și am 27 de ani. Sunt din Bălți. Am decis să mă înscriu la cursuri de limba română pentru că am considerat că este o oportunitate foarte bună, mai ales că am avut posibilitatea să studiez gratuit. Este o ocazie rară și am dorit să profit de ea.

Am aflat despre aceste cursuri din mai multe surse: am văzut informații pe site-ul eSP.md, am auzit de la colegi și cunoscuți. Practic, oamenii vorbeau despre aceste cursuri și am decis să mă înscriu. A fost o decizie bună, pentru că am învățat multe lucruri interesante.

Deși am avut obiectul de limbă română în școală, am simțit că am nevoie de mai mult pentru a o stăpâni cu adevărat. După școală, am mai urmat și niște cursuri convenționale, acelea fiind cu plată. Le-am frecventat timp de aproximativ șase luni.

Inițial, mi se părea că limba română este destul de dificilă. Nu am fost niciodată o persoană foarte talentată la limbile străine și am avut dificultăți în special cu gramatica. Totuși, cu timpul, am înțeles că este important să fiu răbdătoare și să muncesc constant pentru a-mi corecta greșelile. Acum, simt că fac progrese. Cursul m-a ajutat să înțeleg mai bine structurile gramaticale și mi-a oferit mai multă încredere în abilitățile mele.

Cursurile au fost organizate foarte bine, cu trei lecții pe săptămână, iar atmosfera a fost foarte plăcută, datorită doamnei Elena, profesoara noastră. Iar faptul că eram o grupă de adulți, fiecare cu experiență sa de viață, a făcut ca lecțiile să fie și mai captivante. Mi-a plăcut să schimbăm păreri și să discutăm despre diverse teme, fiecare aducând o perspectivă unică.

În ceea ce privește dificultățile, cel mai greu mi s-a părut să înțeleg și să aplic corect regulile gramaticale. Așa cum spuneam, fiecare persoană care nu a învățat limba română ca limbă maternă se confruntă cu astfel de dificultăți. Totuși, cu răbdare și practică, am învățat să mă exprim mai bine.

Un alt lucru pe care l-am învățat la curs a fost despre cultura și tradițiile Republicii Moldova. Nu mă așteptam să fie teme atât de interesante. Am învățat și despre sănătate, ecologie și multe alte subiecte. 

Pentru a practica mai mult limba română, folosesc și alte metode în afară de cursuri. Citesc cărți, ascult podcasturi, urmăresc canale dedicate studierii limbii române pe YouTube. Este important să continui să înveți și să te perfecționezi.

Pentru cei care vor să învețe limba română, dar nu sunt siguri, le-aș spune să nu ezite. Nu contează câți ani au sau de unde vin, dacă au o dorință sinceră de a învăța, pot reuși. Limba română este limba țării noastre și reprezintă o punte de legătură între oameni. Poate părea greu la început, însă mii de persoane care au finalizat cursurile din cadrul Programului național se bucură deja de rezultate.”

Constantin: „Nu mi-e teamă de greșelile pe care le mai fac, deoarece știu că este normal să greșești atunci când înveți o limbă”

„Mă numesc Constantin și am 48 de ani. Mama mea este din Moldova, iar tatăl a venit aici din Rusia. Am crescut într-o atmosferă bilingvă. Deși am învățat limba română încă din copilărie, limba rusă a fost predominantă în familia noastră, iar româna era folosită doar în anumite contexte. Această situație m-a determinat să îmi doresc mai mult, să îmi pun ordine în cunoștințele mele de limba română și să o învăț la un nivel mai profund.

Chiar dacă înțelegeam destul de bine limba, cuvintele erau pentru mine ca niște piese de puzzle, pe care nu reușeam să le așez la locul lor. Simțeam că îmi lipsesc câteva elemente fundamentale, cum ar fi înțelegerea corectă a gramaticii și a modului de a construi enunțuri clare. Mi-am dat seama că, pentru a putea comunica fluent și pentru a fi înțeles corect, aveam nevoie de o structură mai bine organizată.

De ce am decis să mă înscriu la cursuri? Motivul principal a fost că îmi doresc să vorbesc corect. La locul de muncă am avut o experiență cu un specialist care nu vorbea corect nici în limba rusă, nici în limba română, folosind un amestec de cuvinte și expresii care mi-a fost foarte greu să-l înțeleg. Acest lucru mi-a arătat cât de important este să stăpânești o limbă, chiar și pentru a comunica la nivel profesional.

Am aflat despre program de pe internet. Am avut timp liber și am simțit că era momentul potrivit să mă dedic învățării limbii române. Atmosfera la cursuri a fost foarte plăcută, prietenoasă și am simțit că învățătorii chiar își doresc să ne ajute.

Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult la cursuri a fost gramatica. Asta am simțit că îmi lipsea. De exemplu, într-o situație profesională, aveam dificultăți în a înțelege unde se pune „la” și unde se pune „pe”. Învățând regulile gramaticale, am reușit să evit astfel de greșeli și să mă exprim mult mai clar.

În ceea ce privește grupul, mi s-a părut un mediu foarte confortabil. Am lucrat împreună cu oameni care aveau niveluri diferite de cunoaștere a limbii române. Ceea ce m-a impresionat a fost cât de deschiși și prietenoși erau toți. 

În timpul cursului, mi-au plăcut exercițiile de vorbire, dar și temele de lectură. Deși am fost familiarizat cu tradițiile și cultura Republicii Moldova, învățarea limbii române mi-a adus o înțelegere și mai profundă a acestora. Am realizat că fiecare limbă reflectă în mod direct mentalitatea și valorile poporului care o vorbește.

Am încercat, pe lângă cursuri, și alte metode de a învăța limba română. Citesc, urmăresc știri și mă uit la televiziune. Acum am o carte care se numește „Cum să fii fericit fără motiv”. Este o carte care m-a ajutat nu doar să înțeleg mai bine limba română modernă, dar și să îmi îmbogățesc vocabularul. În comparație cu cărțile vechi pe care le citisem mai devreme, și care erau mai dificile de înțeles, acum pot să citesc fără dificultăți.

Un moment important în procesul meu de învățare a fost când am început să mă simt mândru de abilitățile mele. La început îmi era rușine să vorbesc din cauza greșelilor, dar pe măsură ce am progresat, mi-am dat seama că greșelile fac parte din procesul de învățare și că este important să continui să mă exprim. Cunoscuții mei m-au încurajat și mi-au oferit complimente, ceea ce m-a motivat și mai mult să continui să învăț.

În viitor, cunoștințele de limba română mă vor ajuta, cu siguranță, atât în carieră, cât și în viața de zi cu zi. Limba română este parte a grupului limbilor romanice, care derivă din latină, iar dacă știi română, este mult mai ușor să înveți alte limbi din acest grup, cum ar fi italiană sau spaniola. În plus, limba română mi-a fost de folos și în călătoriile mele. Am fost în Italia și Spania și mi-am dat seama că româna m-a ajutat să înțeleg mai ușor limbile acestor țări.

Pentru cei care vor să învețe limba română, le-aș spune să nu mai stea pe gânduri și să înceapă. Este o limbă frumoasă, utilă și accesibilă. Chiar dacă la început poate părea greu, în timp te vei simți mândru de progresele tale. Nu este doar o chestiune de învățat o limbă, dar și de a te conecta cu o cultură, cu o tradiție și cu oameni care vorbesc acea limbă.”

Vladislav: „La început le ceream mereu interlocutorilor să treacă la rusă”

„Sunt Vladislav și am 30 de ani. Înainte de aceste cursuri, aveam doar niște cunoștințe de bază. În școală am învățat limba română, dar nu eram capabil să o vorbesc la un nivel avansat. Mă descurcam cu câteva fraze simple, dar când venea vorba de gramatică sau propoziții mai complicate, mă simțeam pierdut. De multe ori, apărea și o barieră psihologică și mă gândeam: de ce ar trebui să vorbesc în română, dacă interlocutorul meu înțelege și vorbește fluent limba rusă? Asta mă împiedica să învăț mai bine și să practic limba.

Am decis să mă înscriu la cursuri pentru a studia limba română, care, după cum am observat, devine tot mai importantă în viața mea de zi cu zi. Chiar am observat că generația mai tânără din Bălți vorbește mai mult în română și mai puțin în limba rusă.

Despre program am aflat datorită portalului de știri SP. Am văzut un articol, am analizat informația și am decis să aplic. Când am trecut la nivelul B1, mi s-a părut destul de greu. Începusem să mă simt mai confortabil cu citirea și înțelegerea textelor, dar era încă dificil să mă exprim liber în scris și verbal. Cea mai mare provocare era că nu știam întotdeauna cuvintele de care aveam nevoie pentru a mă exprima. Însă, pe măsură ce am continuat, am început să înțeleg mult mai bine conversațiile din jurul meu. La început ceream mereu interlocutorilor să treacă la rusă, dar acum, chiar dacă nu știu fiecare cuvânt, pot înțelege sensul general al discuției.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale cursului a fost interacțiunea cu ceilalți colegi. Deși învățam și gramatica, cel mai mult îmi plăcea să comunic cu ceilalți cursanți și să practic limba. De exemplu, una dintre lecțiile care mi-a rămas în minte a fost despre automatele poștale din Moldova, un subiect destul de interesant, datorită căruia am reușit să învăț mai multe cuvinte și expresii utile. M-a ajutat mult și că grupul de cursanți era prietenos. Ne susțineam unii pe alții și asta a făcut învățarea mult mai plăcută.

Pe lângă cursuri, am încercat și alte metode care să mă ajute să învăț. Folosesc o aplicație care mi se pare foarte utilă. Aceasta oferă fraze și exerciții care sunt perfect pentru nivelurile de bază și intermediar. Mi se pare un avantaj că abonamentul pentru aplicație este pe viață și că pot oricând să revin la lecțiile de acolo. De asemenea, îmi place să cumpăr cărți de auto-studiu. Le găsesc la piața de second-hand și le cumpăr la un preț foarte avantajos. Un exemplu ar fi un manual de română din anii '90, care poate că nu este foarte modern, dar cu siguranță este plin de exerciții și texte care mă ajută să îmi îmbogățesc vocabularul.

Una dintre cele mai mari dificultăți cu care mă confrunt este faptul că, de multe ori, atunci când încerc să vorbesc în romînă cu unii oameni, aceștia înțeleg că eu întâmpin oarecare dificultăți, și aleg să treacă rapid la rusă. Adică, în loc să încerce să mă asculte și să mă corecteze când fac greșeli, oamenii sunt mai dispuși să aleagă calea cea mai ușoară pentru ei. Asta mă face să pierd multe ocazii de a practica.

Deși e dificil, nu mă dau bătut. Vreau să continui să învăț româna. Am realizat că trebuie să mă concentrez mai mult pe consolidarea cunoștințelor de la nivelul A2, cu mai mult accent pe gramatică. Sincer, în ciuda faptei că am dat astăzi examenul B1, m-aș înscrie din nou la A2.

Cred că cursurile gratuite de limba română oferite de stat sunt o oportunitate excelentă. Nu înțeleg de ce nu au existat anterior astfel de inițiative. Pentru cei care locuiesc în Moldova și vor să învețe limba de stat, acestea sunt cu adevărat valoroase. Ar fi fost minunat să fi avut acces la astfel de cursuri în trecut, dar mă bucur că există acum și am avut ocazia de a profita.

Dacă cineva vrea să învețe limba română, le recomand să aibă răbdare. Este important să practici cât mai mult. Există multe resurse care te pot ajuta. Să nu ai frică de a face greșeli și să comunici mult cu oameni care cunosc limba. Practicarea este cheia pentru a învăța rapid.”

Am avut ocazia să discutăm și cu doamna Elena Patraș, un profesor dedicat și pasionat de limba română, care ne-a povestit despre experiența sa în calitate de moderator a grupurilor de cursanți.

— Cum ați decis să deveniți profesor în cadrul Programului național de studiere a limbii române?

— În primul rând, a fost o propunere din partea universității. Doamna Lilia Trinca, coordonatoarea programului de studiere a limbii române în nordul Republicii Moldova, mi-a propus să îmi iau un grup de adulți pe care să îi instruiesc de la zero. M-a atras imediat ideea, pentru că dintotdeauna am avut un vis: să predau limba română adulților, să îi ajut să descopere frumusețea acestei limbi. Astfel, visul meu a devenit realitate.

— Care este cea mai mare provocare pentru cursanți când încep să învețe?

— Cea mai mare provocare este să depășim barierele personale: tăcerea, frica de a vorbi în română, de a greși. Îi văd deseori cum înțeleg ce-i întreb, dar le este teamă să-mi răspundă. Este un proces în care trebuie să lucrăm nu doar la aspectele gramaticale sau fonetice, ci și la depășirea acestui blocaj psihologic. Pentru mine, este esențial să-i susțin pe cursanți, să-i încurajez, să le dau încredere că pot reuși. 

La început, mulți cursanți vin cu un nivel de cunoaștere aproape inexistent. Pornim de la alfabet, litere, cifre, și ajungem, în timp, să construim dialoguri simple. De aceea le spun mereu să compare cum erau la început cu ceea ce au reușit să realizeze. Progresul lor nu se măsoară prin note, ci prin capacitatea de a comunica, chiar și puțin, în limba română. Este o transformare incredibilă pe care o observ cu bucurie.

— Folosiți la ore activități speciale, cum ar fi jocuri, role-play sau discuții pe teme de interes, pentru a face cursurile mai captivante?

— Da. La nivelul A1, începeam orele cu desene animate bazate pe povești rusești traduse în limba română. Cunoscând contextul poveștii, cursanții se simțeau mai implicați și puneau întrebări curioase. Așa se dezvoltă interesul, ascultând limba și încercând să înțeleagă. Pe măsură ce avansam, introducem și role-play sau discuții libere, care îi ajută să devină mai încrezuți în sine. 

— Acum ați condus un grup care a studiat limba română la nivelul B1. Cum evaluați progresul cursanților?

— Progresul este semnificativ. Potențialul lor este foarte mare. La nivelul B1, cursanții au fost capabili să participe la discuții și să vorbească fluent în limba română la toate orele preconizate pentru acest curs. În plus, am fost încântată să văd că orice subiect propus a generat conversații și dialoguri în română. Sunt extrem de mândră de progresul lor. Este minunat să vezi că limba română devine parte din viața lor de zi cu zi.

— În ce fel contribuie aceste cursuri la integrarea și dezvoltarea societății în Republica Moldova?

— Cursurile sunt necesare, răspund nevoilor vorbitorilor de alte limbi – rusă, ucraineană, bulgară etc. Nu poți să te afli într-o țară mulți ani și să nu-i cunoști limba.

În Republica Moldova, cunoașterea limbii române deschide uși, fie că vorbim de oportunități profesionale sau de o mai bună înțelegere între oameni. În plus, cred că învățarea limbii române poate reduce barierele dintre grupurile etnice, ajutându-ne să fim mai uniți. Îmi imaginez cum, la o sărbătoare religioasă, toți ar putea înțelege slujba în limba română fără a avea nevoie să fie tradusă. Ar fi un pas important spre coeziune.

— Ați observat schimbări în atitudinea cursanților față de cultura și valorile Republicii Moldova după ce au finalizat cursurile?

— Da, încep să aprecieze tradițiile noastre, să înțeleagă mentalitatea moldovenilor și să recunoască importanța limbii române. Nu a apărut niciodată vreun conflict de limbi, pentru că noi suntem mereu deschiși să vorbim în orișicare limbă, dar odată ce locuim pe acest meleag, numit Republica Moldova, ar fi bine să vorbim toți în aceeași limbă.

— Ce ați schimba sau adăuga la acest program pentru a-l face mai eficient?

— Aș include mai multe lecții aplicative – să mergem la un magazin, să mergem la un teatru, să mergem într-o excursie, de ce nu? Dar, din păcate, suntem nevoiți să constrângem aceste ore pentru a ne concentra mai mult pe subiecte gramaticale. De exemplu, la nivelul A2 avem subiecte gramaticale forte, fără de care nu putem mergei mai departe. Și, respectiv, orele care au fost preconizate, spre exemplu, pentru excursii sau pentru a merge în teren, le promovăm deja în sală.

De asemenea, ar fi foarte frumos ca după nivelul B1 să facem o excursie în Iași. Cursanții noștri chiar au venit cu o astfel de inițiativă, erau gata să achite și drumul ca să mergem acolo, dar cumva au vrut și o susținere din partea programului, mai exact să fie inclusă o astfel de activitate, pentru a avea ocazia de a interacționa cu vorbitorii nativi din partea cealaltă a Prutului. Cred că aceste experiențe ar aduce un plus de valoare procesului de învățare.

— Există niște informații, precum că Ministerul Educației și Cercetării ar putea să nu mai finanțeze acest program. Ce impact ar avea acest lucru?

— Am auzit și eu acest lucru, că finanțarea acestui proiect e pusă sub semnul de întrebare. Cursanții, în special cei care sunt în mijlocul procesului de învățare, ar fi dezamăgiți.

Cei care au finalizat deja cursul B1 nu mai au nevoie de continuarea programului, însă grupul A2 este într-o altă situație. Avem elevi care ne roagă insistent să cerem ministerului să continue acest proiect, pentru că vor să ajungă până la capăt. Dacă nu vedem o finalitate, atunci dispare și scopul cursului. De exemplu, dacă am început cu alfabetul și acum facem gramatică, ar fi bine să avem și discuții pe teme care sunt prevăzute la nivelul B1. Este esențial ca programul să continue, măcar pentru cei care au început deja cursul, pentru că doar așa putem asigura o finalitate. Altfel, ordinea ideilor și progresul pe care l-am făcut până acum se pierd, iar interesul pentru studierea limbii române, probabil va scădea.

— Ce mesaj aveți pentru cei care vor să învețe limba română, dar nu au curajul să înceapă?

— Am avut experiența unei persoane, care, după părerea mea, cunoștea foarte bine limba română. Într-o discuție, mi-a spus că niciodată nu a avut curajul să vorbească cu colegii, chiar dacă la serviciu, cu clienții, vorbea foarte bine. Acasă, în cercul apropiat, și cu colegii de muncă, nu reușea să se deschidă. Și atunci mi-am dat seama că, de fapt, frica este ceea ce îi oprește. Frica de a greși, de a nu se exprima corect, de a nu înțelege suficient de bine.

Ca profesor, încerci mereu să-i încurajezi pe cei care încep să învețe, să le insufli dorința de a continua, chiar și atunci când nu au curajul. Știu că bariera există, dar în momentul în care începi să comunici, chiar și cu greșeli, acea barieră începe să scadă. Oricum, nu există nicio persoană care să vorbească o limbă străină perfect din prima. Și atunci, când reușești să depășești teama de a greși, apare acea senzație de euforie, când nu te mai simți blocat și te poți exprima liber.

Aș vrea să le spun celor care se află în această situație că nu contează cât de multe greșeli vor face pe parcurs. Greșelile nu sunt un semn de eșec, ci sunt o dovadă că înveți, iar rezultatul chiar merită!”

Doina Croitoru

Citește și

• Elevii din școlile cu predare în limba rusă ar putea fi scutiți de Bac-ul la limba română
• Unele cuvinte românești sunt atât de unice încât nu pot fi traduse: Care sunt ele?