Constituția Republicii Moldova: tot ce trebuie să știți despre legea supremă

Moldova sărbătorește Ziua Constituției pe 29 iulie. În acest an, principala lege a țării împlinește 30 de ani. Să aflăm cine și când a adoptat Constituția, ce înseamnă aceasta pentru stat, ce reglementează Constituția și din ce secțiuni este compusă

Ce este Constituția Republicii Moldova?

Constituția este legea fundamentală a unui stat, care stabilește forma de guvernământ și de organizare statală, precum și drepturile și obligațiile fundamentale ale cetățenilor. Constituția are forță juridică supremă, acțiune directă, este aplicabilă pe întreg teritoriul țării și stă la baza legislației în vigoare.  

Constituția are forță juridică supremă, ceea ce înseamnă că toate celelalte acte legislative și subordonate trebuie să fie conforme cu aceasta. Acest lucru este asigurat de sistemul de control constituțional, inclusiv judiciar.

Efectul direct al Constituției înseamnă că organele de stat sunt obligate să considere normele Constituției drept bază normativă directă și să le utilizeze pentru soluționarea cazurilor concrete.

Constituția Republicii Moldova este legea fundamentală, supremă a țării, care determină structura socială și statală a acesteia, ordinea și principiile de formare a autorităților de stat, atribuțiile statului și sistemul electoral.

Constituția este un document fundamental care definește drepturile și obligațiile cetățenilor și garantează protecția libertăților și drepturilor fundamentale.

Constituția poate fi modificată numai printr-o procedură specifică prevăzută de Constituția.

De ce avem nevoie de o Constituție?

Constituția întruchipează valorile umane universale, consacră drepturile și libertățile caracteristice unei societăți civilizate și declară că principiile și normele de drept internațional universal recunoscute fac parte integrantă din ordinea juridică a statului. Constituția stipulează că Republica Moldova este un stat suveran, independent, unitar și indivizibil. Pacea civilă, democrația, demnitatea umană, drepturile și libertățile omului, libera dezvoltare a personalității umane, justiția și pluralismul politic sunt recunoscute ca valori supreme.

Constituția joacă un rol-cheie în viața oricărei țări, îndeplinind o serie de funcții importante:

• Stabilirea bazelor sistemului de stat. Constituția stabilește forma de guvernământ, principiile de separare a puterilor, statutul simbolurilor statului și organizarea teritorială a țării.
• Protecția drepturilor și libertăților a omului. Constituția garantează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, cum ar fi dreptul la viață, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, dreptul la proprietate și multe altele.
• Asigurarea legii și a ordinii publice. Constituția stă la baza întregii legislații a țării și servește drept linie directoare pentru activitățile tuturor organelor de stat.
• Asigurarea stabilității și dezvoltării societății. Constituția pune bazele dezvoltării stabile a țării, creând condiții pentru coexistența pașnică a oamenilor, asigurând siguranța și bunăstarea acestora.

Cine și când a adoptat Constituția Republicii Moldova?

Constituția Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994 de către Parlament - organul legislativ al țării, care adoptă orice lege, inclusiv legea supremă.

Legea fundamentală are un preambul - partea introductivă, cea mai generală a structurii sale, care explică scopurile adoptării constituției, definește principalele orientări și atribute ale ordinii constituționale, care sunt dezvoltate în continuare în textul principal al constituției.

Preambulul constituției menționează aspirațiile seculare ale poporului de a trăi într-o țară suverană și aspirațiile de a îndeplini interesele cetățenilor.

„

NOI, reprezentanţii plenipotenţiari ai poporului Republicii Moldova, deputaţi în Parlament,

PORNIND de la aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, exprimate prin proclamarea independenţei Republicii Moldova,

AVÎND în vedere continuitatea statalităţii poporului moldovenesc în contextul istoric şi etnic al devenirii lui ca naţiune,

NĂZUIND spre satisfacerea intereselor cetăţenilor de altă origine etnică, care împreună cu moldovenii constituie poporul Republicii Moldova,

CONSIDERÎND statul de drept, pacea civică, democraţia, demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic valori supreme,

FIIND CONŞTIENŢI de responsabilitatea şi obligaţiile noastre faţă de generaţiile precedente, actuale şi viitoare,

REAFIRMÎND devotamentul nostru faţă de valorile general-umane, dorinţa de a trăi în pace şi bună înţelegere cu toate popoarele lumii conform principiilor şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional,

adoptăm Constituţia Republicii Moldova, declarînd-o LEGE SUPREMĂ A SOCIETĂŢII ŞI A STATULUI.”, se arată în preambulul Constituției țării noastre.

Din ce Titluri este alcătuită Constituția Republicii Moldova?

Constituția constă dintr-un preambul și șapte Titluri, fiecare dintre acestea fiind împărțit în articole și alineate.

Titlul I Principii generale

Această secțiune proclamă principiile de bază pe care se bazează statul, precum suveranitatea, independența, unitatea, indivizibilitatea teritorială, democrația și pluralismul politic.

Această secțiune stabilește principiul separației puterilor în trei ramuri - legislativă, executivă și judecătorească.

De asemenea, ecest Titlul stabilește neutralitatea țării, simbolurile de stat - drapel, stema și imnul, limba de stat - româna, precum și obligația de a respecta tratatele internaționale.

Această secțiune definește, de asemenea, principiile de proprietate.

Titlul II. Drepturile, libertățile și îndatoririile fundamentale

Această secțiune consacră principiul universalității, ceea ce înseamnă că toți cetățenii beneficiază de aceleași drepturi și libertăți consacrate în Constituție și în alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.

De asemenea, este consacrat principiul egalității, care prevede că toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților, indiferent de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială.

Această secțiune stabilește accesul liber la justiție, prezumția de nevinovăție și neretroactivitatea legii, precum și dreptul fiecărei persoane de a-și cunoaște drepturile și obligațiile.

Această secțiune descrie în detaliu drepturile și libertățile cetățenilor moldoveni - la viață, libertate, educație, protecție, muncă, grevă, securitate socială etc., precum și mecanismele de protecție a acestora.

Aceasta descrie îndatoririle cetățenilor față de stat, cum ar fi devotamentul față de patrie, apărarea țării, participarea la cheltuielile publice, protecția mediului și altele.

Această secțiune stabilește, de asemenea, statutul și rolul avocatului poporului.

Titlul III Autoritățile publice
Structura și competențele autorităților publice, inclusiv parlamentul, președintele, guvernul și sistemul judiciar, sunt definite aici.

Sunt descrise principiile de bază ale alegerilor, relația dintre parlament și guvern, situațiile în care președintele poate dizolva parlamentul, când poate fi depusă o moțiune de cenzură împotriva guvernului etc.

Această secțiune reglementează activitatea autorităților publice, definește statutul unității teritoriale autonome Găgăuzia.

De asemenea, stabilește principiile generale ale sistemului judecătoresc al Republicii Moldova - definește instanțele judiciare și competențele acestora, statutul judecătorilor și limba în care se desfășoară procedurile judiciare.

Titlul IV Economia națională și finanțele publice

Acesta reglementează în detaliu principiile economiei și bazele organizării sale, conceptul de proprietate publică, bugetul public național, sistemul fiscal, competențele Curții de Conturi și activitatea economică externă.

Titlul V Curtea Constituțională

Această secțiune definește semnificația Curții Constituționale, principiile activității sale, competența, funcțiile și structura acestui organism de jurisdicție constituțională a țării.

Titlul VI Revizuirea Constituției

Această secțiune reglementează condițiile și limitele în care Constituția poate fi modificată.

Titlul VII Dispoziții finale și tranzitorii

Această secțiune stipulează că Constituția Republicii Moldova intră în vigoare la 27 august 1994.

De asemenea, se prevede că legislația existentă la momentul adoptării Constituției se armonizează cu aceasta.

Cine poate modifica Constituția?

Inițiativa de revizuire a Constituției poate veni de la:

• (a) cel puțin 200.000 de cetățeni ai Republicii Moldova care au drept de vot;
• (b) cel puțin o treime din membrii Parlamentului;
• (c) Guvernul.

Amendamentele la Constituție pot fi adoptate de Parlament, dar după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. Cel puțin două treimi din Parlament - 68 de deputați - trebuie să voteze în favoarea legii de modificare a Constituției.

Dispozițiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Când a fost instituită Ziua Constituției ca sărbătoare?

Ziua Constituției în Republica Moldova a fost instituită printr-o hotărâre a Parlamentului în anul 1999 și este sărbătorită anual la 29 iulie. Data celebrării nu a fost aleasă întâmplător - Constituția Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994 și a intrat în vigoare la 27 august același an, după publicarea sa în Monitorul Oficial.

Olesea Belaia

Citește și: 

• Bălți în mijlocul verii: 30+ foto ale centrului orașului în luna iulie 
• Circul din Chișinău: Agenția Națională a Arhivelor a publicat cadre rare