În călătorie la casa-muzeu a lui Constantin Stamati din Ocnița: lucrurile păstrate în conacul scriitorului

Pământul moldovenesc are o istorie foarte interesantă: numeroase monumente istorice și culturale, multe dintre care, din păcate, de-a lungul secolului XX nu au fost cruțate. Războiul, calamități naturale , neglijența umană — toate acestea au dus la pierderea multor obiecte valoroase ale patrimoniului arhitectural și cultural. În istoria descrisă de noi merge vorba de un asemenea patrimoniu — deși la început pierdut aproape complet, casa-muzeu a lui Constantin Stamati din satul Ocnița, raionul Ocnița până la urmă a fost returnată și restaurată prin depunerea eforturilor ale mai multor oameni. 

Moșia lui Constantin Stamati din satul Ocnița

Constantin Stamati s-a născut la data de 12 septembrie 1786 în localitatea Huși de lângă Iași. Constantin Stamati s-a mutat în Moldova, sau mai bine zis la Chișinău, în 1812 — exact după încorporarea Basarabiei în Imperiul Rus, unde a devenit în scurt timp interpret oficial la prima administrație rusă din regiune. 

Întrucât Constantin Stamati avea o bună educație și, pe lângă posedarea limbii române ca limbii sale materne, vorbea fluent franceza, rusa și greaca, a ocupat diverse funcții în cancelaria Trezoreriei Moldovei. Stamati și-a început activitatea literară cu traduceri, dar în curând a început să creeze propriile opere, în principal pe teme istorice. Pe lângă asta, a mai scris Stamati multe poezii lirice și articole jurnalistice.

Să se stabilească și să construiască moșia în satul Ocnița a început în 1844. Constantin Stamati și-a petrecut ultimii ani în casa sa, unde și s-a stins din viață la 12 septembrie 1869.

Casa-muzeu a lui Constantin Stamati face parte din complexul memorial, care este situat în partea de nord-vest, în partea de jos a satului Ocnița, raionul Ocnița, departe de centru și de drumurile principale. Inaugurarea complexului a avut loc în anul 1988, fiind compus dintr-un conac-muzeu, bust al scriitorului și tei emblematic care este obiectul patrimoniului cultural al Moldovei — istoric și arhitectural.

Datorită locuitorilor din zonă, inclusiv lucrătorilor muzeului și unor personalități istorice și literare, în acest conac-muzeu au fost recreate următoarele: sufrageria familiei scriitorului, biroul său și camera copiilor. Muzeul dispune de peste 350 de obiecte, inclusiv mobilier, cărți, ustensile de bucătărie, fotografii, ziare, reviste și documente.

Zona parcului 

Chiar în spatele gardului și a porților înalte din lemn, se întinde parcul de o frumusețe uimitoare. Aleile sale duc la câteva locații emblematice: direct la clădirea în care se află muzeul, adică, la vechiul tei. Casa scriitorului taman se afla la umbra ramurilor întinse ale acestui tei, inclusiv la monumentul lui Stamati, la foișor și la fântână.

Imediat după această poartă, începe zona parcului

Aflându-se pe teritoriul conacului, am dori să remarcăm frumusețea extraordinară a zonei parcului, ce se datorează faptului unui ansamblu bine ales de arbuști și copaci veșnic verzi, care abundă în această zonă. De aceea, chiar și într-o zi geroasă nu este frig aici, dimpotrivă, este foarte cald și confortabil. Dacă să o iai drept înainte de la intrarea în complex, se deschide o priveliște minunată a monumentului scriitorului, cu un tei bătrân care se înalță în spatele acestuia.

Terenurile din zona parcului sunt bine întreținute și frumoase

Însuși casa în care a trăit și a lucrat scriitorul, jurnalistul și politicianul Constantin Stamati nu a supraviețuit. Potrivit localnicilor ea a fost incendiată de niște persoane necunoscute în 1918. Un martor important al vremurilor trecute este un tei bătrân cu vârsta de peste 200 de ani. La umbra acestuia se afla casa în care a activat și a locuit cu familia sa Constantin Stamati.

Zona parcului de lângă casa-muzeu a lui Stamati. Cărărușa care duce la tei

Bătrânul tei de pe fotografia din dreapta și placa memorială (sub copac) cu poezia lui Gheorghe Ciocoi

Scriitorul Gheorghe Ciocoi a fost unul dintre inițiatorii al înființării Casei-Muzeu a lui Constantin Stamati din Ocnița, ca una dintre filialele Muzeului Național de Literatură Mihail Kogălniceanu. Așa arată el și astăzi.

La un moment dat, în colaborare cu compozitorul Constantin Rusnac, Gheorghe Ciocoi a scris melodia „Lipa lui Constantin Stamati”, care a devenit ulterior cartea de vizită a muzeului.

O altă locație a acestui complex memorial: un foișor și o fântână printre tufișuri și brazi conferă confort și decorează curtea

Casa-muzeu al scriitorului

Casa-muzeu a scriitorului, traducătorului și publicistului Stamati este organizată într-o dependință conservată, construită în timpul prosperității moșiei, la mijlocul secolului al XIX-lea. Potrivit curatorilor muzeului, o parte a aripii a fost folosită ca locuință a servitoarei, iar cealaltă — ca bucătărie.

Exteriorul Casei-Muzeu a lui C. Stamati La intrarea în muzeu

Casa-muzeu a lui Constantin Stamati nu este vizat doar ca un monument istoric și cultural, ci și ca un loc în care se poate de făcut cunoștnță cu arborele său genealogic, precum și familia, viața și activitatea lui.

Intrând în micul hol de la intrare, pe peretele central, se poate vedea detaliat stema familiei Stamati: doi lei care susțin un scut pe care se ține ferm coroana. Potrivit curatorului muzeului, Tamara Chistruga, această stemă simbolizează loialitatea, puterea și sârguința acestei familii glorioase.

La intrare, vizitatorii pot vedea stema familiei Stamati

Tot aici pe peretele din dreapta se află un stand unde puteți vedea arborele genealogic al familiei Stamati. Rădăcinile numelui familiei lui sunt destul de vechi: stră-străbunicul lui Constantin a fost un nobil născut la Veneția. Acesta s-a căsătorit în Austria, iar de acolo familia s-a mutat în România. Acolo, în familia tatălui scriitorului, Tom Stamati, s-au născut trei fii, unul dintre ei fiind Constantin.

O imagine a arborelui genealogic al familiei Stamati

Camera de zi 

Casa-muzeu a lui Constantin Stamati din satul Ocnița nu este vizat doar ca un monument istoric și cultural al Moldovei, ci și un loc unde se poate simți spiritul secolului al XIX-lea. Aproape tot mobilierul ca și alte lucruri ale muzeului nu sunt stilizări, ci artefacte concrete care au aparținut familiei scriitorului.

— Când în 1918 s-a schimbat puterea în sat și au venit timpuri tulburi, moșia a fost părăsită. Locuitorii din micul nostru sat Ocnița au luat acasă mobilierul și obiectele personale ale scriitorului, iar în curând casa boierului a fost incendiată. Tocmai această dependință, în care ne aflăm astăzi, a servit mult timp drept club sătesc, după care a fost abandonată.

În anii 60, o învățătoare de la sat a decis să aducă înapoi în localitate amintirea despre Stamati. A început să umble prin sat și să strângă de la locuitori ceea ce le mai rămăsese din moșie. Primul muzeu în memoria lui Constantin Stamati a fost organizat în școala din localitate în jurul anului 1966, iar abia în 1985 s-a trecut la restaurarea dependinții și organizarea unui muzeu în ea. Complexul a dobândit statut de muzeu în 1992. În 2002 clădirea a fost cuprinsă de flăcări, iar în 2005 muzeul s-a redeschis după reparație”, — povestește despre modul în care locuitorii totuși au reușit să păstreze memoria scriitorului și să restituie mobilierul și alte exponateTamara Chistruga — o angajată a muzeului. 

Camera de zi din casa-muzeu a lui Constantin Stamati: Camera pe latura de vest. Serile muzicale se petreceau lângă acest pian: toți copiii a familiei Stamati erau muzicieni excelenți

Camera de zi: camera pe latura de est 

Mai multe interioare ale acestei camere de zi

Cabinetul scriitorului

Expoziția cabinetului conține manuscrise, cărți, traduceri și artefacte istorice, reprezintând și ele un interes sporit. De exemplu, într-un dulap se păstrează farfurii comemorative și suvenir basorelief și farfurii majolica venețiane pictate manual. Pe unele dintre ele e înfățișat scriitorul francez Victor Hugo, printre care se numără Lord Byron, Aleksandr Pușkin și alții.

Colecția de farfurii comemorative basorelief și cele „venețiene” păstrate în cabinetul lui Constantin Stamati este de cea mai rară frumusețe

Masa de lucru a scriitorului e lângă peretele central. Deasupra mesei sunt atașate portretele scriitorului însuși și a celei de-a doua soții ale lui, Suzana.

— Acest portret de deasupra mesei este al celei de-a doua soții a scriitorului, Suzana. În anul 1835 în timpul sarcinii secundare, prima sa soție, Ecaterina Ciurea, din păcate, a decedat. Primului născut a lui Stamati tot i s-a dat numele  Constantin, iar când a devenit adult, și-a luat numele de familie dublu Stamati-Ciurea în memoria mamei sale. 

Tatăl său după doi ani de văduvie, în 1837, s-a căsătorit cu Susanna, fiica nobilului bucovinean Andrei Gafencu, cu care a mai avut trei copii: Elena, Mihail și Nicolae. De altfel, Suzanna l-a sprijinit pe scriitor în multe chestiuni, era foarte bine educată și desena frumos.

O masă de lucru în biroul lui Constantin Stamati.

Un instrument de scris antic aurit, compus din două vase de cerneală și un suport pentru stilouri din malachit natural

— Pe lângă obiectele de uz casnic, camera asta dispune numeroase cărți, tablouri, fotografii și documee unice privind viața și activitatea lui Constantin Stamati. Aici puteți afla despre copilăria sa, studiile, activitatea lui ca jurnalist și politician, precum și despre contribuția sa la dezvoltarea literaturii moldovenești”, — spune ghidul, demonstrând o evanghelie veche care a aparținut familiei Stamati.

Tamara Chistruga demonstrează o Evanghelie veche de familie care a aparținut familiei Stamati

Povestește cu entuziasm despre scriitorul:

— Talentul lui Constantin Stamati se întinde pe mai multe genuri literare. A scris numeroase ode, cântece, elegii, sonete, fabule și satire în versuri și proză, mai multe balade și romane. A fost un om cu un simț al umorului sclipitor — un exemplu viu este poemul lui comic „Ciubăr Vodă”. De asemenea, făcea traduceri ireproșabile prin care imita pe Lamantine, Chateaubriand, Byron și, bineînțeles, autori celebri printre care se numără Pușkin, Jukovski, Lermontov și alți scriitori ruși. Moștenirea lui Stamati include suficientă poezie istorică, în care el, studiind arta populară, este încântat de istoria poporului nostru, vechile cetăți, foștii eroi, îndemnând contemporanii săi să nu uite de rădăcinile sale.

Și, personal, îmi pare foarte rău că în timpul vieții sale a fost publicată doar o singură carte — „Mus'a Românească”. Uitați-vă ce de vechi, frumos și bun este  exemplarul acesta de pergament, cu legătură din piele! Ce gravură minunată a autorului cu aplicarea propriei semnături facsimil împodobește pagina de titlu a acestei cărți! — exclamă Tamara Chistruga.

Cartea „Mus'a Românească”.  Vol. I, Iași, publicată de T. Codrescu, Tipografia Buciumului Român, 1868

Acest muzeu dispune și de alte cărți, fotografii, documente

Camera pentru copii

Camera copiilor de la Casa-Muzeu a scriitorului Constantin Stamati este mult mai spațioasă. Este luminoasă, o parte din ea fiind utilizată în scopul păstrării obiectelor personale ale copiilor familiei Stamati. Cealaltă parte dispune de exponate ale vieții rurale, cum ar fi broderii, covoare și alte obiecte vechi de stil popular.

Memoria copiilor și nepoților săi camera copiilor s-a păstrat în casa-muzeu a lui Constantin Stamati

– Constantin Stamati a iubit foarte mult viața și oamenii. În afară de moșia sa, a construit și o biserică în sat. A fost înmormântat chiar acolo lângă biserică. Această biserică nu mai există pentru că a fost distrusă. Iar cenușa scriitorului a fost transferată la biserica, fiind construită ulterior. De lângă gardul acesteia  se află și astăzi mormântul lui Constantin Stamati și”, — a relatat angajata muzeului.

Mormântul scriitorului în satul Ocnița, raionul Ocnița

Cum să vizitezi casa-muzeu a lui Constantin Stamati

Satul Ocnița este situat în raionul Ocnița, la o distanță de 240 km de Chișinău, 110 km de Bălți, 40 km de Edineț, 9 km de orașul Ocnița.

Programul de lucru al muzeului: de la orele 10.00 până la 16.00.

Zile libere: Duminică și luni.

Taxa de intrare pentru:

• copii și elevi — 2 lei;

• pensionari și studenți — 5 lei;

• bilet pentru adulți — 10 lei.

Vizită de grup — 30 de lei.

Tarif pentru filmări foto/video — 15 lei.

Planifici să vizitezi casa-muzeu a lui Constantin Stamati? Cu Cars4Rent — chirie auto în Chișinău, poți să-ți faci călătoria mai plăcută și mai comodă.

Alexandr Egorencov