14.02.2024 - 09:15
1243
  • Pagini din istorie

Grigore Vieru: Patriot al limbii române și promotor al renașterii naționale

Noros ori clar ca o amiază, Eu sunt poetu-acestui neam,  Şi-atunci când lira îmi vibrează, Şi-atunci când cântece nu am...Foto din arhiva poetului.

La 14 februarie 1935 s-a născut Grigore Vieru, unul dintre cei mai luminoși poeți naționali, poet și patriot care a dedicat întreaga sa viață promovării valorilor naționale. Cu o carieră bogată în creație literară și o viață dedicată luptei pentru identitatea românească, Grigore Vieru s-a impus ca un simbol al unității dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului.

Născut în satul Pererîta, județul Hotin (astăzi în Republica Moldova), într-o familie de plugari români, Grigore Vieru și-a petrecut copilăria în sânul familiei alături de părinții săi, Pavel și Eudochia, până în anul 1950, când a absolvit școala primară cu șapte clase. A continuat studiile la școala medie din orașul Lipcani, absolvind în 1953. Încă din timpul studenției, în 1957, a debutat ca scriitor cu volumul de versuri pentru copii intitulat "Alarma".

Grigore Vieru și-a continuat parcursul academic, absolvind în 1958 Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău, Facultatea de Filologie și Istorie. A devenit redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actuala „Noi”, contribuind la cultivarea dragostei pentru literatură încă de la vârste fragede.

În 1960, a unit destinele sale cu cele ale profesoarei de limbă latină și moldovenească, Raisa Nacu. Grigore Vieru a fost nu doar un poet remarcabil, ci și un cetățean implicat în lupta pentru valorile și independența țării sale. El a făcut parte din Mișcarea de Eliberare Națională din Basarabia în anii '80, contribuind semnificativ la trezirea conștiinței naționale a românilor din această regiune.

Opera sa, aparent simplă, ascunde o adâncime și o înțelegere remarcabilă a tradițiilor, valorilor și frumuseții limbii române. Poetul a avut grijă să sensibilizeze cititorii prin poezii despre mamă, natură, sat, și a abordat teme sociale, contribuind la dezvoltarea limbii române și a grafiei latine pe teritoriul Republicii Moldova.

După iarbă, modestia este cea mai călcată în picioare. Grigore Vieru

Nichita Stănescu l-a numit "Marele și Adevăratul poet" care transfigurează gândirea în natură și împrimăvărează cu o "toamnă de aur". Grigore Vieru a fost ales membru corespondent al Academiei Române, drept recunoaștere a măreției sale în literatura română.

Cu un patriotism fervent, Grigore Vieru a subliniat importanța limbii române în definirea identității naționale: "Fără patria noastră, limba română, ne-am simți fără identitate, am fi doar oameni care viețuiesc, dar care nu știu de unde vin și încotro se îndreaptă. Limba română este patria mea, pentru că ea înseamnă pentru mine trecut, prezent și viitor."

Astăzi, la aniversarea nașterii sale, îl cinstim pe Grigore Vieru pentru contribuția sa inestimabilă la promovarea culturii și limbii române, precum și pentru angajamentul său de neclintit în susținerea valorilor naționale.

”Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul”, spunea Grigore Vieru.

În anul 1974, recunoscutul scriitor Zaharia Stancu, care ocupa funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor din România, i-a transmis o invitație oficială din partea acestei societăți, la care poetul a răspuns afirmativ.

Cu această ocazie, Grigore Vieru a efectuat o serie de vizite în România. Însoțit de poetul Radu Cârneci, a explorat Transilvania și în anul 1977, tot la invitația Uniunii Scriitorilor din România, a călătorit alături de soția sa în mai multe orașe importante din țară, precum București, Constanța, Cluj-Napoca și Iași.

Aceste călătorii au avut un impact semnificativ asupra relațiilor culturale și literare dintre Basarabia și România, contribuind la consolidarea legăturilor dintre scriitorii celor două regiuni și la promovarea valorilor comune ale limbii și culturii române. Grigore Vieru a fost un susținător fervent al unității românești și a dedicat o mare parte din viața sa luptei pentru această cauză.

În anul 1988, lui Grigore Vieru i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.

La sfârșitul anilor '80, Grigore Vieru a devenit o figură de prim plan în Mișcarea de Eliberare Națională din Basarabia, jucând un rol semnificativ în trezirea conștiinței naționale a românilor din această regiune. Textele sale, inclusiv cântecele compuse pe versurile sale, au avut un impact major în mobilizarea populației pentru cauza identității și independenței.

Grigore Vieru a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova și s-a aflat în rândurile organizatorilor și conducătorilor Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM, unde s-a votat trecerea la grafia latină, marcând un pas important spre recunoașterea identității culturale românești în Basarabia.

 

 

Discursul lui Grigore Vieru la Marea Adunare Națională de la Chișinău, 27 august 1989.

În urma unui tragic accident de circulație suferit la data de 16 ianuarie 2009, Grigore Vieru a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Din nefericire, poetul a încetat din viață la data de 18 ianuarie a aceluiași an, la doar două zile după producerea accidentului. Post-mortem, Grigore Vieru a primit înaltul titlu de "Mare Cruce" al Ordinului Național "Steaua României", o distincție ce recunoaște contribuția sa remarcabilă la promovarea valorilor culturale și a identității românești în Basarabia.

Grigore Vieru a lăsat o moștenire literară impresionantă, iar opera sa a avut un impact semnificativ asupra culturii și identității românești, în special în contextul basarabean.

Iată câteva opere remarcabile ale lui Grigore Vieru:

  • Volumul de poezii "Trei iezi" pentru copii a fost publicat în 1970 și conținea poezia "Curcubeul". În această operă, Grigore Vieru folosea metafora curcubeului cu trei culori pentru a elogia drapelul tuturor românilor. Cu toate acestea, cenzura sovietică a reacționat rapid și a retras cartea din librării, topind exemplarele și acuzându-l pe autor de diversiune.
  • În același an, Grigore Vieru a elaborat, în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli, Abecedarul. Acest manual școlar a avut o influență semnificativă în învățământul primar din Basarabia, fiind folosit și astăzi în clasa I. În 1989, cei doi autori au realizat o variantă a Abecedarului în grafie latină. 

Abecedarul editat în anul 1971.

  • Vieru a contribuit cu versuri la coloana sonoră a filmului cu desene animate "Maria Mirabela".

 

 

  • Poezia lui Vieru, "Dragă Otee", a fost pusă pe muzică și interpretată de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost preluată și de formația Zdob și Zdub.
  • În 1964, Grigore Vieru publică poemul "Legământ", dedicat lui Mihai Eminescu. Poemul debutează cu versurile: "Știu: cândva, la miez de noapte, Ori la răsărit de Soare, Stinge-mi-s-or ochii mie Tot deasupra cărții Sale."

Grigore Vieru a luptat pentru primul text publicat cu grafie latină în Moldova. În iunie 1989, obținând aprobarea autorităților sovietice de a publica săptămânalul Literatura și Arta în grafie latină, redactorii ziarului s-au pomenit că în toată Moldova Sovietică nu există nicio mașină de scris cu litere latine. Atunci, Grigore Vieru și redactorul-șef de la Literatura și arta, Nicolae Dabija merg la București pentru a obține o mașină de scris pentru ziar. Autoritățile române tărăgănează răspunsul, iar anticariatul din care puteau să cumpere o astfel de mașină este închis în acele zile din motive tehnice. Vieru și Dabija sunt ajutați însă de preotul Vasile Țepordei care le aduce la gară o pungă în care se află cele 31 de semne metalice ale alfabetului latin, scoase de el din propria mașină de scris. La Chișinău, semnele latine au fost sudate la o mașină de scris în locul celor chirilice, și așa Literatura și arta a devenit primul ziar din Basarabia care începe să scrie sistematic în grafie latină.

Prin aceste lucrări și contribuții, Grigore Vieru a fost nu doar un poet remarcabil, ci și un susținător activ al identității românești și un luptător pentru promovarea limbii și culturii române în Basarabia.

 

Maia Bălan

Fotografiile preluate de pe pagina oficială Grigore Vieru, Facebook.

Vă invităm să urmăriți știrile noastre unde vă este comod:

 

Поделиться в соцсетях: 

Советуем Почитать: 

Spune-ți Părerea

Reguli de comentare

Postează comentarii

Аватар пользователя гость
Se încarcă ...
Load next