8 întrebări despre campania electorală: Clarificări „SP"

„SP" continuă să explice Codul electoral. Astăzi vorbim despre complexitatea campaniei electorale, drepturile mass-media și ale concurenților electorali, responsabilitățile autorităților locale, campania electorală și alte aspecte importante.

1. La ce au dreptul concurenții electorali?

Codul electoral clarifică drepturile concurenților electorali.

Acesta prevede că „Concurenţii electorali participă, pe bază de egalitate, la campania electorală, beneficiază de drepturi egale la folosirea mijloacelor de informare în masă, inclusiv a radioului şi televiziunii, finanţate de la buget".

Tuturor concurenţilor electorali li se oferă posibilităţi egale în asigurarea tehnico-materială şi financiară a campaniei electorale.

Pe durata campaniei electorale, beneficiază de dreptul de a fi degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent fără menţinerea salariului.

În perioada electorală, concurenții electorali înregistrați nu pot fi concediați sau transferați la un alt loc de muncă sau la o altă funcție fără acordul lor.

Concurenții electorali nu pot fi traşi la răspundere penală, arestaţi, reţinuţi sau supuşi unor sancţiuni administrative fără consimţămîntul organului electoral care i-a înregistrat, cu excepţia cazurilor de infracţiuni flagrante.

Un concurent electoral poate să-şi retragă candidatura în orice moment înainte de ziua alegerilor, printr-o cerere scrisă adresată consiliului electoral care l-a înregistrat. Concurenții electorali care au întocmit liste de candidați le pot modifica în orice moment până în ziua alegerilor.

Dacă concurentul electoral îşi retrage candidatura sau înregistrarea este anulată după ce buletinele de vot au fost tipărite, în buletin, în dreptul acestuia, biroul electoral al secţiei de votare va aplica ştampila cu menţiunea “Retras”.

Concurentul electoral care își retrage candidatura este obligat să restituie mijloacele tehnice, materiale și financiare care i-au fost alocate din bugetul pentru campania electorală.

2. Este obligatoriu ca, în perioada campaniei electorale, concurenții electorali să suspende activitatea de serviciu la locul lor permanent de muncă?

„Comisia Electorală Centrală atrage atenția candidaţilor înregistraţi la funcția de consilier local și/sau la funcția de primar, care cad sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (3) din Codul electoral, că, din momentul începerii campaniei electorale, aceștia trebuie să-şi suspende activitatea din funcţia pe care o deţin.”, spune legea. Astfel de funcționari sunt:

• viceprim-miniștrii, miniștrii și membrii din oficiu ai Guvernului;
• secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, secretarul general al Parlamentului, secretarul general al Guvernului, secretarii generali adjuncți ai Guvernului, secretarii de stat, secretarii generali ai ministerelor;
• conducătorii și adjuncții conducătorilor autorităților publice centrale și ai structurilor organizaționale din sfera lor de competență;
• președinții și vicepreședinții raioanelor;
• primarii și viceprimarii;
• pretorii și vicepretorii;
• secretarii consiliilor locale și ai preturilor;
• funcționarii/angajații care au obligația de a-și suspenda raporturile de serviciu/muncă potrivit normelor juridice speciale ce reglementează activitatea acestora.

Funcționarii menționați sunt obligați să respecte regimul juridic al conflictului de interese, al incompatibilității, precum și alte restricții și interdicții stabilite prin norme juridice speciale. Acest lucru va permite, printre altele, să se prevină utilizarea ilegală a surselor administrative în perioada electorală.

Legea prevede că, în cazul în care organul electoral constată că nu a fost suspendat din funcție candidatul care are această obligație, prin hotărâre se anulează înregistrarea concurentului electoral, a candidatului independent sau se exclude candidatul respectiv din lista concurentului electoral.

3. Ce este campania electorală pentru concurenții electorali în cadrul unui scrutin?

Codul electoral vorbește despre drepturile concurenților electorali de a pune în discuție liber și sub toate aspectele programele electorale ale concurenților electorali, calitățile politice, profesionale și personale ale acestora, precum și de a face campanie electorală pentru sau împotriva candidaților în cadrul întrunirilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii prin intermediul mijloacelor de informare în masă sau al altor forme de comunicare care exclud încălcarea ordinii publice și a normelor deontologice.

Concurenții electorali pot organiza întâlniri cu alegătorii. Consiliile și birourile electorale, precum și organele administrației publice locale sunt obligate să se asigure că aceste întâlniri sunt organizate în termene și în condiții egale.

Din momentul înregistrării, concurenții electorali au dreptul să amplaseze afișe electorale, al căror conținut nu poate contraveni legii și normelor etice.

Autoritățile administrației publice locale sunt obligate, în termen de 5 zile de la data înregistrării unui concurent electoral, să creeze și să garanteze un minim de locuri speciale pentru manifestarea electorală. Spațiul de manifestare oferit concurenților electorali trebuie să fie egal pentru toți.

Nu este permisă desfășurarea de campanie electorală în ziua alegerilor.

4. Ce locuri din Bălți sunt identificate pentru campania electorală?

Candidații pot amplasa afișe și pliante electorale numai în locurile special amenajate. În Bălți există mai multe astfel de locuri:

• piața de lângă magazinul de mărfuri;
• stația de transport public de lângă autogară;
• zona de lângă centrul comercial ,,BUM" din ,,Dacia";
• panourile de afișaj instalate în curțile clădirilor înalte.
• Pentru întâlnirile cu alegătorii sunt alocate două locuri:

• chioșcul de vară din cartierul 8,
• Parcul Victoriei în cartierul 6.

5. Cum sunt pregătite buletinele de vot și unde sunt stocate?

Articolul 49 din Codul electoral prevede că buletinele de vot se tipăresc cel târziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor într-un număr corespunzător numărului de alegători, la care se adaugă un procent.

Buletinele de vot tipărite se păstrează la Consiliul electoral de circumscripție și se predau comisiei electorale a secției de votare pe baza unui act de transfer cu două zile înainte de ziua alegerilor.

Locul de depozitare a buletinelor de vot este păzit de către poliție. Numai președintele comisiei electorale județene sau președintele comisiei electorale a secției de votare, însoțit de cel puțin doi membri ai comisiei sau ai secției de votare, are acces la buletinele de vot.

Reprezentanții concurenților electorali, precum și alegătorii au dreptul de a examina modele de buletine de vot la biroul electoral.

6. La ce au dreptul observatorii acreditați și reprezentanții mass-media în timpul campaniei preelectorale și în timpul alegerilor?

La această întrebare răspund articolele 63 și 64 din Codul electoral.

Observatorii acreditați au dreptul de a fi prezenți la toate operațiunile electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în acestea. Aceștia au dreptul de a informa președintele consiliului sau biroul electoral despre ceea ce se întâmplă și despre orice nereguli constatate. Observatorii pot solicita copii ale documentelor electorale, dar o fac pe cheltuiala lor.

În perioada electorală, mass-media acoperă desfășurarea alegerilor.           

Reprezentanții mass-media se bucură de aceleași drepturi ca și observatorii acreditați.

În ziua alegerilor, înainte de închiderea secțiilor de votare, este interzisă publicarea în mass-media a materialelor, inclusiv a interviurilor cu alegătorii, despre numărul de voturi primite de candidații electorali în cursul zilei și despre șansele acestora. 

Cu două zile înainte de ziua alegerilor și în ziua alegerilor, este interzisă publicarea în mass-media a rezultatelor sondajelor sociologice efectuate în rândul alegătorilor sau pe un eșantion reprezentativ, care ar reflecta rezultatele finale ale votului în alegeri.

7. Cine și cum se ocupă de contestații în perioada preelectorală?

Articolele 67 și 68 din Codul electoral clarifică modul de soluționare a contestațiilor.

Contestațiile împotriva acțiunilor și deciziilor Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală sunt examinate în termen de 5 zile de la data depunerii, dar nu mai târziu de ziua alegerilor.

Plângerile împotriva acțiunilor și deciziilor consiliilor electorale de circumscripție și ale birourilor electorale de circumscripție sunt examinate în termen de 3 zile de la data depunerii, dar nu mai târziu de ziua alegerilor.

În timpul perioadei electorale, instanțele examinează plângerile cât mai curând posibil. Plângerile depuse în ziua alegerilor sunt examinate imediat.

Calendarul ședințelor de judecată este organizat astfel încât să se poată depune și examina fără întârziere contestațiile.

Hotărârile judecătorești definitive sunt executorii de îndată ce sunt emise.

8. Unde să vă adresați cu privire la alegerile locale din Bălți?

Toate întrebările legate de organizarea și desfășurarea alegerilor locale pot fi adresate Consiliului Electoral de Circumscripție (CEC). În Bălți, acesta se află la etajul întâi al primăriei, în biroul nr. 223. Programul de lucru este de luni până vineri între orele 8.00 și 17.00, la prânz între orele 12.00 și 13.00, iar sâmbătă și duminică între orele 9.00 și 14.00.

Puteți contacta CEC la numărul de telefon 0607 3-55-72 sau prin e-mail: balti@cec.md.

Avocata Svetlana Colesnic a fost numită în funcția de președinte al CEC. 

În plus, există un număr de telefon unic al Call-Center-ului CEC - +373 22-880-101. 

Alegătorii pot afla informații:

• amplasarea secțiilor de votare,
• procedura de votare,
• documentele pe baza cărora pot vota,
• informații despre locul de reședință sau de ședere în unitatea administrativ-teritorială etc.

Linia telefonică a centrului va fi deschisă de luni până vineri, între orele 8.00 și 17.00, iar între 5 și 7 noiembrie și între 19 și 21 noiembrie - 24 de ore din 24.

Nelly Lanscaia