Primarii bălțeni de după independență: ce știm despre ei?

Pe 21 noiembrie, la Bălți vor avea loc alegeri locale anticipate. Cu acest prilej, am decis să ne amintim de cei care au ocupat această funcție până acum. De la momentul înființării acestui post, după câștigarea independenței, această funcție a fost deținută de cinci persoane, trei dintre ei fiind aleși de mai multe ori.

1. Vladimir Tonciuc (1991 - 1995)

Data și locul nașterii: 10 martie 1952, satul Iablona, raionul Glodeni.

Educație: Colegiul agricol din Țaul, Universitatea Politehnică din Odesa, Facultatea mecanică și tehnologia construcției de mașini. 

La ce vârstă a devenit primar: 39 ani

Cum a ajuns în funcție:

În 1990 a fost ales președinte al Comitetului executiv al Consiliului Deputaților Poporului (analog al funcției de primar). În 1991, după proclamarea independenței țării și stabilirea funcției de primar,  a fost aprobat pentru acest post prin decret prezidențial, la fel cum erau aprobate, pe atunci, toate funcțiile de președinți ai consiliilor sătești, raionale și orășenești.

Cine a fost înainte de a deveni primar:

A activat în calitate de inginer la fabrica Lenin (actualul SA „Răut”). În 1983 a fost numit director al Uzinei Experimentale de Utilaje Publice, iar un an mai târziu a devenit director al Combinatului de materiale de construcții.

Ce a lucrat după pensionare:

Din 1995 până în 1999, a fost director Combinatului de produse alimentare. Până în 2001 a fost președintele Consiliului județean Bălți. În 2001 s-a întors la Combinatul de produse alimentare, iar în 2002 s-a angajat la SA „Produse cerealiere”, unde a lucrat ca director pentru relații economice externe și vânzări. În 2010, Tonciuc s-a întors din nou la postul de șef al fabricii de prelucrare a alimentelor, iar din 2011 a condus uzina de vinuri și coniac „Barza Albă”, unde a rămas până în 2017.

În 2011, Vladimir Tonciuc a candidat la funcția de primar al municipiului Bălți din partea PLDM. El a obținut 15,31% din voturi și s-a situat pe locul al doilea după Vasile Panciuc. Atunci a trecut în Consiliul municipal pe listele PLDM.

2. Victor Morev (1995 - 2001)

Data și locul nașterii: 13 mai 1944, or. Kalinin, regiunea Kalinin, Rusia

Educație: Institutul Politehnic din orașul Kalinin, specialitatea inginer.  

Vârsta la care a devenit primar: 51 ani

Cum a ajuns în funcție:

1. În aprilie 1995, Partidul Socialist, al cărui fondator și lider a fost Victor Morev a câștigat, la alegerile locale, majoritatea voturilor în Consiliul municipal Bălți. Drept urmare, consilierii municipali l-au ales pe Victor Morev președintele Consiliului și primar în același timp. 

2. În iunie 1999 a fost din nou ales primar la alegerile locale generale. Cu toate acestea, el a părăsit mandatul de primar înainte de expirarea termenului legal, întrucât a devenit deputat în parlament pe listele blocului electoral „Alianța Braghiș”

Cine a fost înainte de a deveni primar:

În 1971, el a primit îndreptare la uzina Lenin (actuala SA „Răut) din Bălți. În 1975 a trecut la Comitetul orășenesc al Partidului comunist: a fost șeful departamentului industrial și de transport, apoi secretar adjunct. Din 1987 până în 1990 a ocupat funcția de președinte al Comitetului executiv din Bălți (analog primarului). 

Ce a lucrat după pensionare:

Până în anul 2005 a fost deputat în parlament.

În 2006 i s-a deschis un dosar penal. POtrivit anchetei, Victor Morev, aflat în funcția de primar al municipiului Bălți, și-a depășit atribuțiile de serviciu prin scăderera prețurilor la terenurile vândute către întreprinderi individuale, societăți pe acțiuni și firme. El ar fi efectuat 24 de astfel de tranzacții. Victor Morev a fost trecut pe lista persoanelor date în urmărire internațională pentru daunele provocate statului în valoare de peste 2 milionane lei. Ancheta a fost suspendată pe 15 aprilie 2016 datorită faptului că acuzatul a dispărut, evitând urmărirea penală.

3. Vasilii Panciuc (2001 - 2015, cu o pauză din 24 ianuarie până pe 23 iunie 2011)

Data și locul nașterii: 14 septembrie 1949, satul Sadki, Moghilev-Podolsk, regiunea Vinița, Ucraina

Образование: Institutul Rutier din Kiev, specialitatea inginer feroviar.

Vârsta la care a devenit primar:  51 ani

Cum a ajuns în funcție:

1. A fost ales primar la alegerile anticipate locale din 17 iunie 2001 (după plecarea în parlament a lui Victor Morev), având susținerea Partidului comuniștilor. A obținut 74,2%. Al doilea loc a fost ocupat de Nicolae Chirilciuc (17%), care a candidat din partea Partidului Forțelor Progresiste.

2. La alegerile locale generale din 2003 a preluat din nou această funcție, obținând deja 83% din voturi. Al doilea loc a fost obținut de Mihail Cojocaru (9%), candidat din partea Alianței „Moldova Noastră”.

3. Pentru a treia oară, la alegerile locale din 3 iunie 2007, Vasilii Panciuc a câștigat în cursa pentru primărie orașului la fel, fiind susținut de partidul comuniștilor. Pe locul al doilea s-a plasat Mihail Găină (7%), candidatul Partidului popular republican.

La alegerile parlamentare din noiembrie 2010, Vasilii Panciuc a fost ales deputat pe listele Partidului comuniștilor, prin urmare, a demisionat din funcția de primar. Cu toate acestea, șase luni mai târziu, la insistența conducerii partidului, el a participat din nou la alegerile locale.

4. La 6 iunie 2011, bălțenii l-au ales pentru a patra oară pe Vasilii Panciuc primar al orașului Bălți. El a acumulat 68,8% din voturi, principalul lui concurent fiind Vladimir Tonciuc, candidat din partea PLDM, care a acumulat 15,31%.

Cine a fost înainte de a deveni primar:

În 1971 a început să lucreze ca maistru în Departamentul nr.5 construcții de drumuri Bălți, iar în 1977 a fost angajat inginer șef al Departamentului de exploatare drumuri din Bălți. Din 1978 a lucrat ca instructor și șef adjunct al Departamentului de industrie și transport al Comitetului de partid al orașului Bălți. În 1984 a devenit director al asociației de producție „Avtodor”. În 1985 a fost ales locțiitor, apoi primul vicepreședinte al Comitetului executiv din Bălți. Din 1987 a ocupat funcția de manager al Trustului de coobstrucții din bălți. În 1999 a fost ales viceprimar al municipiului Bălți.

Ce a lucrat după pensionare:

În ianuarie 2015 a demisionat din postul de primar, după ce a devenit deputat în parlament pe listele Partidului comuniștilor. În 2017 a plecat din Parlament din motive de sănătate.

4. Renato Usatîi (iulie 2015 - februarie 2018, noiembrie 2019 - septembrie 2021)

Data și locul nașterii: 4 noiembrie 1978, orașul Fălești

Educație: Universitatea de Stat din Bălți, facultatea de limbi străine

Vârsta la care a devenit primar: 36 ani

Cum a ajuns în funcție:

1. La alegerile generale locale din 14 iunie 2015, Renato Usatâi a câștigat din primul tur, obținând 72,5% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat reprezentantul PCRM Octavian Mahu (8,69%).

În 2016 Renato Usatîi a plecat în Rusia, deoarece procuratura din Moldova l-a acuzat de fraudă și tentativă de crimă, iar instanța a emis un mandat de arestare. El a fost, de asemenea, inclus pe lista persoanelor date în căutare internațională, și timp de multă vreme nu a mai venit în Moldova. În februarie 2018, Renato Usatîi și-a anunțat intenția de a demisiona din funcția de primar, întrucât „orașul Bălți are nevoie de un gospodar care se află pe loc”. Decizia de concediere a fost luată de Consilul municipal. După aceasta, au fost organizate alegeri anticipate.

2. În iunie 2019, Renato Usaîâi s-a întors în Moldova, iar pe 21 octombrie  a luat parte la alegerile generale locale a doua oară. El a obținut 61,93 din voturi, Al doilea loc i-a revenit reprezentantului PCRM, Alexandru Nesterovschi (16,21%).

Cu toate acestea, Renato Usatîi nici de data aceasta nu și-a dus mandatul până la capăt. El a scris cerere de demisie  pe 2 septembrie 2021. Cauza acestei decizii au fost rezultatele alegerilor parlamentare, la care „Partidul nostru” nu a obținut nici un fotoliu de deputat. În Bălți, la 21 noiembrie, sunt planificate alegeri anticipate. 

Cine a fost, înainte de a deveni primar:

În 2000 - 2001 a fost supervizor al Aeroportului Internațional Chișinău, în 2002 - 2004 inginer șef al Uzinei Alimentare a Căii Ferate a Moldovei. Din 2005 face afaceri în Rusia. În 2012 s-a întors în Moldova, iar în 2014 s-a implicat în politică. A fost ales șeful Partidului Popular Republican, care și-a schimbat denumirea în „Partidul Nostru”. 

Ce a lucrat după demisionare: —.

5. Nicolai Grigorișin (iunie 2018 - noiembrie 2019)

Data și locul nașterii: 5 septembrie 1971, orașul Bălți

Educație: Școala superiară militară din Volsk, regiunea Saratov, Institutul de Educație Fizică, turism și sport din Ucraina. 

La ce vârstă a devenit primar: 46 ani

Cum a ajuns în funcție:

În mai 2018 a participat la alegerile locale anticipate, unde a obținut 61,74% din voturi. Principalul concurent a fost Alexandr Usatîi, candidat din partea PCRM, care a obținut 19,17% din voturi. Nicolai Grigorișin a ocupat postul de primar 1 an și 5 luni până la alegerile locale generale.

Cine a fost înainte să devină primar:

Între 1993 și 1995 a fost șeful serviciului de echipament și alimentar al unei unități militare din orașul Klin, regiunea Moscovei, între 1995 - 1997 a fost șeful serviciului unui batalion separat de asalt aerian al diviziei 201 (Dușanbe, Tadjikistan), iar între 1999 - 2015 a fost director al Centrului turistic „Avtomobilist” din Zatoka, Ucraina.

Între 2015 - 2018 a fost consilier municipal. În februarie 2018 a fost ales viceprimar. În același timp, a îndeplinit obligațiunile de primar.

Ce a lucrat după demisionare: în noiembrie 2019  a fost din nou ales viceprimar și deține această funcție până în prezent.

Vom afla cine va deveni următorul primar fie pe 21 noiembrie, dacă acesta va fi ales din primul tur, fie în turul al doilea, care va fi organizat pe 5 decembrie. Noul primar va ocupa această funcție aproximativ doi ani, până la noile alegeri locale generale.

Natalia Petrusevici

Foto din arhiva SP

Materialele rubricii sunt publicate cu sprijinul Аsociației Promo-LEX din sursele Аgenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în aceste publicații aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Asociației Promo-LEX și USAID.